Psalm 119

Elberfelder Bibel

von SCM Verlag

Psalm 119

1 Glücklich sind, die im Weg untadelig sind, die im Gesetz des HERRN wandeln. (Ps 128,1; Lk 1,6) 

2 Glücklich sind, die seine Zeugnisse bewahren, die ihn von ganzem Herzen suchen. (5Mo 4,29; 5Mo 6,17; 1Kön 2,3; 2Chr 31,21; Ps 119,17; Lk 11,28) 

3 Die auch kein Unrecht tun, die auf seinen Wegen wandeln! (Jer 7,23; Hes 18,17) 

4 Du hast deine Vorschriften geboten, dass man sie eifrig beobachte. (5Mo 6,3; Mt 5,19) 

5 Oh, dass doch meine Wege beständig wären, deine Ordnungen zu halten! 

6 Dann werde ich nicht beschämt werden, wenn ich beachte alle deine Gebote. (Ps 119,31) 

7 Ich will dich preisen mit aufrichtigem Herzen, wenn ich gelernt habe die Bestimmungen deiner Gerechtigkeit. (Ps 119,171) 

8 Deine Ordnungen will ich halten. Verlass mich nicht ganz und gar! (Ps 119,145) 

9 Wodurch hält ein Jüngling seinen Pfad rein? Indem er sich bewahrt nach deinem Wort. (Ps 17,4; Spr 1,4) 

10 Mit meinem ganzen Herzen habe ich dich gesucht. Lass mich nicht abirren von deinen Geboten! (2Chr 15,15) 

11 In meinem Herzen habe ich dein Wort verwahrt, damit ich nicht gegen dich sündige. (Lk 8,15; Kol 3,16) 

12 Gepriesen seist du, HERR! Lehre mich deine Ordnungen! (Ps 119,26) 

13 Mit meinen Lippen habe ich erzählt alle Bestimmungen deines Mundes. (5Mo 6,6) 

14 An dem Weg deiner Zeugnisse habe ich Freude, mehr als an allem Reichtum. (Ps 119,72; Ps 119,111) 

15 Deine Vorschriften will ich bedenken und beachten deine Pfade. (Ps 1,2; Ps 119,23) 

16 An deinen Satzungen habe ich meine Lust. Dein Wort vergesse ich nicht. (Ps 119,24; Ps 119,61; Jer 15,16; Röm 7,22) 

17 Tue Gutes an deinem Knecht, so werde ich leben. Ich will dein Wort halten! (Ps 119,2; Ps 119,77) 

18 Öffne meine Augen, damit ich schaue die Wunder aus deinem Gesetz. (Eph 1,18) 

19 Ein Gast bin ich im Land. Verbirg nicht vor mir deine Gebote! (Ps 39,13) 

20 Meine Seele zermürbt sich vor Verlangen nach deinen Bestimmungen zu aller Zeit. (Ps 119,40) 

21 Gescholten hast du die Übermütigen, die Verfluchten, die abirren von deinen Geboten. (5Mo 27,26; Ps 119,118) 

22 Wälze von mir Hohn und Verachtung! Denn deine Zeugnisse habe ich bewahrt. (Ps 119,39) 

23 Sitzen auch Oberste und verhandeln gegen mich, dein Knecht sinnt nach über deine Ordnungen. (Ps 119,15; Ps 119,161) 

24 Deine Zeugnisse sind auch meine Lust, meine Ratgeber ⟨sind sie⟩. (Ps 119,16) 

25 Am Staub klebt meine Seele. Belebe mich nach deinem Wort! (Ps 44,26; Ps 119,93; Ps 143,11) 

26 Meine Wege habe ich erzählt, und du hast mich erhört. Lehre mich deine Ordnungen! (2Kön 20,3; Ps 119,12) 

27 Lass mich verstehen den Weg deiner Vorschriften. Sinnen will ich über deine Wunder. (Ps 77,13) 

28 Meine Seele zerfließt vor Kummer. Richte mich auf nach deinem Wort! (Mt 5,4) 

29 Halte fern von mir den Weg der Lüge, und gewähre mir dein Gesetz! (Spr 30,8) 

30 Den Weg der Treue habe ich erwählt, ich habe vor mich gestellt deine Bestimmungen. (5Mo 6,6; Ps 18,23) 

31 Ich halte an deinen Zeugnissen fest. HERR, lass mich nicht beschämt werden! (Ps 119,6) 

32 Den Weg deiner Gebote werde ich laufen, denn du machst mir das Herz weit. (1Mo 26,22; Ps 119,45) 

33 Lehre mich, HERR, den Weg deiner Ordnungen, und ich will ihn bewahren bis ans Ende. (Ps 39,2; Ps 119,2; Ps 119,12; Jes 54,13) 

34 Gib mir Einsicht, und ich will dein Gesetz bewahren und es halten von ganzem Herzen. (Ps 39,2; Ps 119,2; Ps 119,66; Spr 2,6) 

35 Leite mich auf dem Pfad deiner Gebote! Denn ich habe Gefallen daran. (Ps 1,2) 

36 Neige mein Herz zu deinen Zeugnissen und nicht zum Gewinn! (Ps 141,4) 

37 Wende meine Augen ⟨davon⟩ ab, das Eitle zu betrachten. Belebe mich auf deinen Wegen! 

38 Halte deinem Knecht deine Zusage aufrecht, die deiner Furcht entspricht! (Ps 119,50) 

39 Wende ab meine Schande, die ich fürchte! Denn deine Bestimmungen sind gut. (Ps 119,22) 

40 Siehe, ich sehne mich nach deinen Vorschriften! Belebe mich durch deine Gerechtigkeit! (Ps 119,20) 

41 Lass über mich kommen deine Gnaden, HERR, dein Heil nach deiner Zusage, (Ps 119,50; Ps 119,81) 

42 damit ich meinem Lästerer ein Wort antworten kann. Denn ich vertraue auf dein Wort. 

43 Entziehe meinem Mund das Wort der Wahrheit nicht allzu sehr! Denn ich hoffe auf deine Bestimmungen. (Ps 119,74; Jes 59,21) 

44 Halten will ich dein Gesetz beständig, immer und ewig. (Ps 119,55) 

45 Und ich werde wandeln in weitem Raum, denn nach deinen Vorschriften habe ich geforscht. (Ps 119,32; Ps 119,94) 

46 Vor Königen will ich reden von deinen Zeugnissen und mich nicht schämen. (Mt 10,18; Röm 1,16) 

47 Ich habe meine Lust an deinen Geboten, die ich liebe, (Ps 119,16; Ps 119,97) 

48 und werde meine Hände aufheben zu deinen Geboten, die ich lieb habe. Und über deine Ordnungen will ich nachdenken. (Ps 119,15; Ps 119,97) 

49 Gedenke des Wortes an deinen Knecht, worauf du mich hast warten lassen! 

50 Dies ist mein Trost in meinem Elend, dass deine Zusage mich belebt hat. (Ps 119,38; Ps 119,92; Ps 138,7) 

51 Die Übermütigen haben mich über die Maßen verspottet, aber von deinem Gesetz bin ich nicht abgewichen. (Ps 119,157) 

52 Ich gedachte, HERR, deiner Bestimmungen von alters her, und ich tröstete mich. (Ps 77,12) 

53 Zornglut hat mich ergriffen wegen der Gottlosen, die dein Gesetz verlassen. (Neh 5,6; Mk 3,5) 

54 Lieder waren mir deine Ordnungen im Haus meiner Fremdlingschaft. 

55 In der Nacht habe ich deines Namens gedacht, HERR, und ich habe dein Gesetz gehalten. (Ps 119,44) 

56 Dies ist mir zuteilgeworden: Dass ich deine Vorschriften bewahre. 

57  Mein Teil ist der HERR! Ich habe versprochen, deine Worte zu bewahren. (Ps 119,2) 

58 Ich suchte dich zu besänftigen von ganzem Herzen. Sei mir gnädig nach deiner Zusage! (Ps 119,145) 

59 Ich habe meine Wege überdacht und meine Füße gekehrt zu deinen Zeugnissen. (Kla 3,40) 

60 Ich bin geeilt und habe nicht gezögert, deine Gebote zu halten. (1Mo 18,6) 

61 Stricke der Gottlosen haben mich umgeben. Dein Gesetz habe ich nicht vergessen. (Ps 119,16) 

62 Um Mitternacht stehe ich auf, um dich zu preisen wegen der Bestimmungen deiner Gerechtigkeit. (Ps 119,164; Apg 16,25) 

63 Ich bin der Gefährte aller, die dich fürchten, derer, die deine Vorschriften einhalten. (Ps 119,79) 

64 Von deiner Gnade, HERR, ist die Erde erfüllt. Lehre mich deine Ordnungen! (Ps 33,5; Ps 119,12) 

65 Du hast Gutes getan an deinem Knecht, HERR, nach deinem Wort! 

66 Gute Einsicht und Erkenntnis lehre mich! Denn ich habe deinen Geboten geglaubt. (Ps 119,34) 

67 Bevor ich gedemütigt wurde, irrte ich. Jetzt aber halte ich dein Wort. 

68 Du bist gut und tust Gutes. Lehre mich deine Ordnungen! (Ps 119,12) 

69 Lügen haben die Frechen gegen mich erdichtet. Ich bewahre deine Vorschriften von ganzem Herzen. (Ps 119,2) 

70 Ihr Herz ist unempfindlich geworden wie Fett. Ich habe meine Lust an deinem Gesetz. (Ps 119,16; Jes 6,10) 

71 Es war gut für mich, dass ich gedemütigt wurde, damit ich deine Ordnungen lernte. (Ps 94,12) 

72 Lieber ist mir das Gesetz deines Mundes als Tausende von Gold- und Silberstücken. (Ps 19,11; Ps 119,14; Spr 3,13) 

73 Deine Hände haben mich gemacht und bereitet. Gib mir Einsicht, ich will deine Gebote lernen. (Hi 10,8; Ps 95,6; Ps 119,34; Kol 1,9) 

74 Die dich fürchten, werden mich sehen und sich freuen, denn ich harre auf dein Wort. (Ps 119,43) 

75 Ich habe erkannt, HERR, dass deine Gerichte Gerechtigkeit sind und dass du mich in Treue gedemütigt hast. 

76 Lass doch deine Gnade mir zum Trost sein nach deiner Zusage an deinen Knecht! (Ps 119,38) 

77 Lass deine Erbarmungen über mich kommen, dass ich lebe. Denn dein Gesetz ist meine Lust. (Ps 119,16; Ps 119,17) 

78 Lass beschämt werden die Übermütigen, die mich lügnerisch bedrücken. Ich denke über deine Vorschriften nach. (Ps 119,15; Ps 119,86) 

79 Lass sich zu mir wenden, die dich fürchten und die deine Zeugnisse erkennen! (Ps 119,63) 

80 Lass mein Herz untadelig sein in deinen Ordnungen, damit ich nicht in Schande komme. (Ps 119,6) 

81 Meine Seele verzehrt sich nach deinem Heil. Ich warte auf dein Wort. (Ps 119,41; Ps 119,43; Ps 130,5) 

82 Meine Augen verzehren sich nach deiner Zusage: »Wann wirst du mich trösten?« 

83 Denn wie ein Schlauch im Rauch bin ich. Deine Ordnungen habe ich nicht vergessen. (Hi 30,30; Ps 119,16) 

84 Wie viele werden der Tage deines Knechts sein? Wann wirst du Gericht halten über meine Verfolger? (Ps 89,48; 2Thess 1,6) 

85 Die Übermütigen haben mir Gruben gegraben, sie, die nicht nach deinem Gesetz sind. (Ps 35,7) 

86 Alle deine Gebote sind Treue. Sie haben mich verfolgt ohne Grund. Hilf mir! (Ps 119,78) 

87 Wenig fehlte, so hätten sie mich vernichtet im Land. Ich aber, ich habe deine Vorschriften nicht verlassen. 

88 Belebe mich nach deiner Gnade, und ich werde bewahren das Zeugnis deines Mundes. (Ps 119,2; Ps 119,124) 

89 In Ewigkeit, HERR, steht dein Wort fest im Himmel. (Ps 111,7; Jes 40,8; Mt 5,18; 1Petr 1,25) 

90 Von Generation zu Generation ⟨währt⟩ deine Treue. Du hast die Erde gegründet, und sie steht. (Ps 100,5; Ps 104,5) 

91 Nach deinen Ordnungen bestehen sie bis heute, denn alles ist dir dienstbar. (Jes 40,26) 

92 Wäre nicht dein Gesetz meine Lust gewesen, dann wäre ich verloren gegangen in meinem Elend. (Ps 119,16; Ps 119,50) 

93 Ewig werde ich deine Vorschriften nicht vergessen, denn durch sie hast du mich belebt. (Ps 119,16; Ps 119,25) 

94 Ich bin dein, rette mich! Denn ich habe nach deinen Vorschriften gesucht. (Ps 3,8; Ps 119,45; Ps 119,146; Hl 6,3; Jer 17,14; Apg 27,23) 

95 Die Gottlosen haben mir aufgelauert, um mich umzubringen. Ich achte auf deine Zeugnisse. 

96 Von allen Vollkommenen habe ich ein Ende gesehen. Doch dein Gebot reicht sehr weit. 

97 Wie liebe ich dein Gesetz! Es ist mein Nachdenken den ganzen Tag. (Ps 119,15; Ps 119,47) 

98 Dein Gebot macht mich weiser als meine Feinde. Denn ewig ist es mein! (5Mo 4,6) 

99 Verständiger bin ich als alle meine Lehrer. Denn deine Zeugnisse sind mein Überlegen. (Ps 119,15) 

100 Einsichtiger als Greise bin ich. Denn deine Vorschriften habe ich gehalten. (Hi 32,9; Ps 119,34) 

101 Von jedem bösen Pfad habe ich meine Füße zurückgehalten, damit ich dein Wort bewahre. (Ps 119,2; Spr 1,15) 

102 Von deinen Bestimmungen gewichen bin ich nicht, denn du, du hast mich unterwiesen. (Hi 36,22; Tit 2,12) 

103 Wie süß ist meinem Gaumen dein Wort, mehr als Honig meinem Mund! (Ps 19,11; Hes 3,3) 

104 Aus deinen Vorschriften empfange ich Einsicht. Darum hasse ich jeden Lügenpfad! (Hi 32,9; Ps 119,34; Ps 119,128) 

105 Eine Leuchte für meinen Fuß ist dein Wort, ein Licht für meinen Pfad. (Spr 6,23; 2Petr 1,19) 

106 Ich habe geschworen und halte es aufrecht, die Bestimmungen deiner Gerechtigkeit zu bewahren. (Neh 10,30) 

107 Ich bin über die Maßen gebeugt. HERR, belebe mich nach deinem Wort! (Ps 119,25) 

108 Die Gaben meines Mundes lass dir doch wohlgefallen, HERR! Lehre mich deine Bestimmungen! (Ps 19,15; Ps 27,6; Ps 119,12; Hebr 13,15) 

109 Mein Leben ist ständig in meiner Hand, aber dein Gesetz habe ich nicht vergessen. (Ps 119,16) 

110 Die Gottlosen haben mir eine Schlinge gelegt, aber von deinen Vorschriften bin ich nicht abgeirrt. (Ps 38,13; Ps 57,7) 

111 Deine Zeugnisse sind mein Erbe für ewig, denn die Freude meines Herzens sind sie. (5Mo 33,4; Ps 19,9; Ps 119,14) 

112 Ich habe mein Herz geneigt, deine Ordnungen zu tun. Für ewig ist der Lohn! (Ps 119,44; Spr 2,2) 

113 Die Gemeinen hasse ich, aber ich liebe dein Gesetz. (Ps 119,47) 

114 Mein Schutz und mein Schild bist du. Auf dein Wort hoffe ich. (Ps 3,4; Ps 32,7; Ps 119,43) 

115 Weicht von mir, ihr Übeltäter, ich will die Gebote meines Gottes halten! (Ps 119,2; Ps 139,19; Mt 7,23; Lk 13,27) 

116 Stütze mich nach deiner Zusage, so werde ich leben. Lass mich nicht beschämt werden in meiner Hoffnung! (Ps 119,6; Ps 119,17) 

117 Stütze mich, dass ich gerettet werde. Und ich will beständig auf deine Ordnungen schauen. 

118 Abgewiesen hast du alle, die von deinen Ordnungen abirren. Denn Lüge ist ihr Sinnen. (Ps 119,21; Spr 12,20) 

119 ⟨Wie⟩ Schlacken hast du weggeräumt alle Gottlosen des Landes, darum liebe ich deine Zeugnisse. (Ps 119,47; Hes 22,18) 

120 Vor deinem Schrecken schaudert mein Fleisch, ich fürchte mich vor deinen Urteilen. (Ps 88,16; Hab 3,16) 

121 Ich habe Recht und Gerechtigkeit geübt. Überlass mich nicht meinen Unterdrückern! 

122 Sei Bürge für deinen Knecht zum Guten! Lass die Übermütigen mich nicht unterdrücken! 

123 Meine Augen sehnen sich nach deinem Heil und nach der Zusage deiner Gerechtigkeit. (Ps 119,41) 

124 Handle mit deinem Knecht nach deiner Gnade und lehre mich deine Ordnungen! (Ps 31,20; Ps 119,12; Ps 119,88) 

125 Dein Knecht bin ich; gib mir Einsicht, so werde ich deine Zeugnisse erkennen. (Ps 116,16; Ps 119,34) 

126 Es ist Zeit für den HERRN, zu handeln. Sie haben dein Gesetz gebrochen. (1Kön 19,10; Ps 102,14) 

127 Darum liebe ich deine Gebote mehr als Gold und Feingold. (Ps 119,14; Ps 119,47) 

128 Darum wandle ich aufrichtig nach allen deinen Vorschriften. Jeden Lügenpfad hasse ich. (Ps 119,104; Ps 119,172) 

129 Wunderbar sind deine Zeugnisse, darum bewahrt sie meine Seele. 

130 Die Eröffnung deiner Worte leuchtet, sie gibt Einsicht den Einfältigen. (Ps 19,8; Ps 119,34) 

131 Ich habe meinen Mund weit aufgetan und gelechzt, denn ich sehne mich nach deinen Geboten. (1Petr 2,2) 

132 Wende dich zu mir und sei mir gnädig nach dem Anrecht derer, die deinen Namen lieben! (Ps 5,12; Ps 25,16) 

133 Befestige meine Schritte durch dein Wort, und gib keinem Unrecht Macht über mich! (Ps 40,3) 

134 Erlöse mich von der Bedrückung durch Menschen, und ich will deine Vorschriften einhalten. 

135 Lass dein Angesicht leuchten über deinen Knecht, und lehre mich deine Ordnungen! (Ps 119,12) 

136 Wasserbäche fließen herab aus meinen Augen, weil man dein Gesetz nicht hält. (Phil 3,18) 

137 Gerecht bist du, HERR, und richtig sind deine Urteile. (Esr 9,15; Offb 19,2) 

138 Du hast in Gerechtigkeit deine Zeugnisse geboten und in großer Treue. (5Mo 4,8) 

139 Verzehrt hat mich mein Eifer, denn meine Bedränger haben deine Worte vergessen. (1Kön 19,10; Ps 69,10) 

140 Wohlgeläutert ist dein Wort, dein Knecht hat es lieb. (Ps 12,7; Ps 119,47; Spr 30,5) 

141 Gering bin ich und verachtet. Deine Vorschriften habe ich nicht vergessen. (Ps 119,16) 

142 Deine Gerechtigkeit ist eine ewige Gerechtigkeit, und dein Gesetz ist Wahrheit. 

143 Angst und Bedrängnis haben mich erreicht. Deine Gebote sind meine Lust. (Ps 119,16) 

144 Gerechtigkeit sind deine Zeugnisse für ewig. Gib mir Einsicht, damit ich lebe! (Ps 119,17; Ps 119,34; Ps 119,151; Spr 4,4) 

145 Von ganzem Herzen habe ich gerufen: Erhöre mich, HERR! Ich will deine Ordnungen halten. (Ps 119,8; Ps 119,58) 

146 Zu dir habe ich gerufen: Rette mich! Ich will deine Zeugnisse bewahren. (Ps 119,2; Ps 119,94) 

147 Der Morgendämmerung bin ich zuvorgekommen und habe um Hilfe gerufen. Auf deine Worte habe ich gehofft. (Ps 88,2; Ps 119,43) 

148 Meine Augen sind den Nachtwachen zuvorgekommen, um nachzudenken über dein Wort. (Ps 119,15) 

149 Höre meine Stimme nach deiner Gnade! HERR, belebe mich nach deinen Bestimmungen! (Ps 119,25; Ps 119,88) 

150 Nahe sind gekommen, die mich arglistig verfolgen. Fern sind sie von deinem Gesetz. (Jes 59,11; Mt 26,46) 

151 Du bist nahe, HERR, und alle deine Gebote sind Wahrheit. (Ps 119,142) 

152 Längst habe ich aus deinen Zeugnissen erkannt, dass du sie gegründet hast auf ewig. 

153 Sieh mein Elend an und rette mich! Denn dein Gesetz habe ich nicht vergessen. (Ps 119,16) 

154 Führe meinen Rechtsstreit und erlöse mich! Belebe mich nach deiner Zusage! (Ps 35,23; Ps 119,38; Mi 7,9) 

155 Fern von den Gottlosen ist Rettung, denn nach deinen Ordnungen suchen sie nicht. (Jes 59,11) 

156 Deiner Erbarmungen sind viele, HERR. Belebe mich nach deinen Bestimmungen! (1Chr 21,13; Ps 119,25) 

157 Zahlreich sind meine Verfolger und meine Bedränger. Doch von deinen Zeugnissen bin ich nicht abgewichen. (Ps 119,51) 

158 Die Treulosen habe ich gesehen, und es ekelte mich an, weil sie dein Wort nicht bewahrten. (Ps 139,21) 

159 Sieh, dass ich deine Vorschriften lieb habe. Nach deiner Gnade, HERR, belebe mich! (Ps 119,47) 

160 Die Summe deines Wortes ist Wahrheit, und jedes Urteil deiner Gerechtigkeit ⟨währt⟩ ewig. (Ps 119,142; Joh 17,17) 

161 Oberste haben mich verfolgt ohne Ursache. Aber vor deinem Wort hat mein Herz gebebt. (Ps 119,23; Jes 66,2) 

162 Ich freue mich über dein Wort wie einer, der große Beute macht. (Ps 119,14) 

163 Lüge hasse und verabscheue ich. Dein Gesetz liebe ich. (Ps 119,47; Ps 119,104) 

164 Siebenmal am Tag lobe ich dich wegen der Bestimmungen deiner Gerechtigkeit. (Ps 119,62) 

165 Großen Frieden haben die, die dein Gesetz lieben. Sie trifft kein Straucheln. 

166 Ich habe auf dein Heil gewartet, HERR, und deine Gebote habe ich erfüllt. (1Mo 49,18; Kla 3,26) 

167 Meine Seele hat deine Zeugnisse befolgt, und ich liebe sie sehr. (Ps 119,47) 

168 Deine Vorschriften und deine Zeugnisse habe ich befolgt, denn alle meine Wege sind vor dir. (Ps 139,3; Spr 5,21) 

169 Lass mein Schreien nahe vor dich kommen, HERR! Gib mir Einsicht nach deinem Wort! (Ps 119,34) 

170 Lass vor dich kommen mein Flehen! Rette mich nach deiner Zusage! (Ps 119,94; Jer 37,20; Jer 42,2) 

171 Meine Lippen sollen Lob hervorströmen lassen, denn du lehrst mich deine Ordnungen. (Ps 119,7) 

172 Meine Zunge soll dein Wort besingen. Denn alle deine Gebote sind Gerechtigkeit. (Ps 119,128; Röm 7,12) 

173 Lass deine Hand mir zur Hilfe kommen! Denn ich habe deine Vorschriften erwählt. 

174 Ich sehne mich nach deiner Rettung, HERR! Dein Gesetz ist meine Lust. (Ps 119,16; Ps 119,41) 

175 Meine Seele soll leben und dich loben! Deine Bestimmungen sollen mir helfen! (Ps 119,17; Jes 38,19) 

176 Ich bin umhergeirrt wie ein verloren gegangenes Schaf. Suche deinen Knecht! Denn ich habe deine Gebote nicht vergessen. (Ps 119,16; Jes 53,6; Hes 34,6; 1Petr 2,25) 

Elberfelder Bibel 2006, © 2006 by SCM R.Brockhaus in der SCM Verlagsgruppe GmbH, Witten/Holzgerlingen

Psalm 119

Noua Traducere Românească

von Biblica

1  Ferice de cei fără pată pe cale, care umblă potrivit Legii DOMNULUI. 

2 Ferice de cei ce păzesc mărturiile Lui și‑L caută din toată inima. 

3 Ei nu săvârșesc nicio nedreptate; umblă pe căile Lui. 

4 Tu ai poruncit orânduirile Tale, ca să fie păzite bine. 

5 O, de‑ar ținti căile mele să păzească hotărârile Tale! 

6 Atunci nu mă voi rușina, când mă voi uita la poruncile Tale. 

7 Îți voi mulțumi în curăție de inimă, când voi învăța judecățile dreptății Tale. 

8 Voi păzi hotărârile Tale: nu mă părăsi de tot! 

9 Cum își va păstra tânărul curată cărarea? Veghind pe ea după Cuvântul Tău. 

10 Te caut din toată inima mea: nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale! 

11 Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta. 

12 Binecuvântat să fii Tu, DOAMNE! Învață‑mă hotărârile Tale! 

13 Buzele mele vestesc toate judecățile rostite de gura Ta. 

14 Mă bucur pe calea mărturiilor Tale de parcă aș avea toate bogățiile. 

15 Cuget la orânduirile Tale și dau atenție căilor Tale. 

16 Îmi găsesc plăcerea în hotărârile Tale; nu voi uita Cuvântul Tău! 

17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc și să păzesc Cuvântul Tău! 

18 Deschide‑mi ochii, ca să văd minunile din Legea Ta! 

19 Eu sunt un străin pe pământ: nu‑mi ascunde poruncile Tale! 

20 Întotdeauna mi se topește sufletul de dor după judecățile Tale, tot timpul. 

21 Tu‑i mustri pe cei îngâmfați, pe cei blestemați, pe cei ce se rătăcesc de la poruncile Tale. 

22 Îndepărtează de la mine insulta și disprețul, căci păzesc mărturiile Tale! 

23 Prinții stau și vorbesc împotriva mea, dar robul Tău cugetă la hotărârile Tale. 

24 Mărturiile Tale sunt desfătarea mea, sunt sfetnicii mei. 

25 Sufletul meu este lipit de țărână: înviorează‑mă potrivit Cuvântului Tău! 

26 Mi‑am istorisit căile, și Tu mi‑ai răspuns: învață‑mă hotărârile Tale! 

27 Fă‑mă să înțeleg calea orânduirilor Tale și voi cugeta la minunile Tale! 

28 Sufletul îmi plânge de întristare: ridică‑mă, după Cuvântul Tău! 

29 Ține‑mă departe de calea minciunii; binevoiește să mă înveți Legea Ta! 

30 Aleg calea credincioșiei; accept judecățile tale. 

31 Mă alipesc de mărturiile Tale: DOAMNE, nu mă lăsa să fiu dat de rușine! 

32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci Tu îmi lărgești inima de bucurie. 

33 Învață‑mă, DOAMNE, calea hotărârilor Tale, și o voi păzi până la sfârșit! 

34 Fă‑mă să înțeleg și voi respecta Legea Ta, o voi păzi din toată inima mea! 

35 Condu‑mă pe cărarea poruncilor Tale, căci în ea îmi găsesc plăcerea! 

36 Apleacă‑mi inima spre mărturiile Tale și nu spre câștig nedrept! 

37 Abate‑mi ochii de la vederea deșertăciunii. Înviorează‑mă pe căile Tale! 

38 Împlinește‑Ți Cuvântul față de robul Tău, care este pentru cel ce se teme de Tine! 

39 Depărtează de la mine disprețul care mă înspăimântă, căci judecățile Tale sunt bune! 

40 Iată! Tânjesc după orânduirile Tale. În dreptatea Ta, înviorează‑mă! 

41 Să vină la mine îndurarea Ta, DOAMNE, mântuirea Ta, potrivit promisiunii Tale! 

42 Atunci îi voi răspunde celui ce mă batjocorește, căci mă încred în Cuvântul Tău. 

43 Nu mă lăsa fără Cuvântul cel adevărat în gura mea, căci nădăjduiesc în judecățile Tale! 

44 Voi păzi Legea Ta întotdeauna și pentru veci de veci! 

45 Voi umbla în loc larg, căci caut hotărârile Tale. 

46 Voi vesti mărturiile Tale înaintea regilor și nu mă voi rușina. 

47 Mă voi desfăta cu poruncile Tale, pe care le iubesc. 

48 Îmi ridic mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, și cuget la hotărârile Tale. 

49 Amintește‑Ți de Cuvântul spus robului Tău, în care m‑ai făcut să sper! 

50 Aceasta îmi este mângâierea în suferința mea, căci promisiunea Ta mă înviorează. 

51 Mult mă mai batjocoresc cei mândri, dar eu nu mă abat de la Legea Ta. 

52 Îmi amintesc de judecățile Tale din vechime, DOAMNE, și sunt mângâiat. 

53 Sunt cuprins de furie la vederea celor răi, a celor ce au părăsit Legea Ta. 

54 În casa pribegiei mele, hotărârile Tale mi‑au fost cântări. 

55 Noaptea îmi amintesc Numele Tău, DOAMNE! Voi păzi Legea Ta! 

56 Așa‑mi doresc să fie, căci păzesc orânduirile Tale. 

57 DOAMNE, Tu ești moștenirea mea: am promis că voi păzi cuvintele Tale! 

58 Caut fața Ta din toată inima. Arată‑Ți bunăvoința față de mine, potrivit promisiunii Tale. 

59 Mă gândesc la căile mele și îmi îndrept pașii spre mărturiile Tale. 

60 Mă grăbesc și nu întârzii să păzesc poruncile Tale. 

61 Funiile celor răi m‑au înconjurat, dar eu nu uit Legea Ta. 

62 La miezul nopții mă trezesc ca să‑Ți mulțumesc datorită judecăților Tale cele drepte. 

63 Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine și păzesc orânduirile Tale. 

64 DOAMNE, îndurarea Ta umple pământul: învață‑mă hotărârile Tale! 

65 Tu faci bine robului Tău, DOAMNE, după Cuvântul Tău. 

66 Învață‑mă să am un discernământ clar și pricepere, căci cred în poruncile Tale! 

67 Înainte de a fi smerit, eu rătăceam, însă acum păzesc Cuvântul Tău. 

68 Tu ești bun și faci bine: învață‑mă hotărârile Tale! 

69 Niște îngâmfați m‑au tencuit cu minciuni, dar eu păzesc orânduirile Tale din toată inima. 

70 Inima lor este fără simțire, precum grăsimea, dar eu îmi găsesc desfătarea în Legea Ta. 

71 Este bine pentru mine că am fost smerit, pentru că astfel am putut învăța hotărârile Tale. 

72 Mai bună pentru mine este Legea gurii Tale, decât mii de șecheli de aur și de argint. (2Sam 14,26) 

73 Mâinile Tale m‑au făcut și m‑au întocmit. De aceea, dă‑mi pricepere ca să pot învăța poruncile Tale! 

74 Cei ce se tem de Tine mă privesc și se bucură, căci am nădăjduit în Cuvântul Tău. 

75 DOAMNE, știu că judecățile Tale sunt drepte și că, din credincioșie, m‑ai smerit. 

76 Fă ca îndurarea Ta să‑mi fie mângâiere, potrivit promisiunii Tale față de robul Tău. 

77 Să vină peste mine mila Ta și voi trăi, căci îmi găsesc desfătarea în Legea Ta! 

78 Să fie făcuți de râs cei îngâmfați, căci m‑au defăimat prin minciuni! Cât despre mine, eu voi cugeta la orânduirile Tale! 

79 Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc mărturiile Tale! 

80 Fie‑mi inima fără pată în hotărârile Tale, și atunci nu voi fi dat de rușine! 

81 Sufletul îmi este mistuit de dor după mântuirea Ta; eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău. 

82 Mi se topesc ochii după promisiunea Ta, zicând: „Când mă vei mângâia?“ 

83 Deși am ajuns ca un burduf de vin în fum, eu tot nu uit hotărârile Tale. 

84 Câte zile să mai aștepte robul Tău până îmi vei judeca prigonitorii? 

85 Cei îngâmfați mi‑au săpat gropi; ei nu lucrează după Legea Ta. 

86 Toate poruncile Tale sunt credincioșie! Ei mă urmăresc cu minciuni. Ajută‑mă! 

87 Aproape că m‑au prăpădit de pe pământ, dar eu nu părăsesc orânduirile Tale! 

88 Înviorează‑mă după îndurarea Ta, și voi păzi mărturia gurii Tale! 

89 Cuvântul Tău, DOAMNE, rămâne pe vecie în ceruri. 

90 Credincioșia Ta dăinuie din generație în generație; Tu ai întemeiat pământul, și el așa rămâne. 

91 Astăzi totul dăinuie prin judecățile Tale, căci toate lucrurile sunt slujitorii Tăi. 

92 Dacă Legea Ta nu ar fi desfătarea mea, aș pieri în suferința mea. 

93 Niciodată nu voi uita orânduirile Tale, căci prin ele mă înviorezi. 

94 Sunt al Tău: izbăvește‑mă, căci caut orânduirile Tale! 

95 Cei răi mă așteaptă ca să mă nimicească; eu însă iau aminte la mărturiile Tale. 

96 Am văzut o limită în tot ce este perfect; porunca Ta însă este de necuprins. 

97 Ce mult iubesc eu Legea Ta! Toată ziua cuget la ea! 

98 Poruncile Tale mă fac mai înțelept decât dușmanii mei, căci ele sunt întotdeauna cu mine. 

99 Sunt mai înțelept decât toți învățătorii mei, căci cuget la mărturiile Tale. 

100 Sunt mai priceput decât bătrânii, căci păzesc orânduirile Tale. 

101 Îmi feresc picioarele de orice cale rea, ca să păzesc Cuvântul Tău. 

102 Nu mă îndepărtez de judecățile Tale, căci Tu m‑ai învățat. 

103 Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele, mai dulci decât mierea pentru gura mea. 

104 Sunt priceput datorită orânduirilor Tale. De aceea urăsc toate cărările minciunii. 

105 Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea. 

106 Am jurat, și voi împlini întocmai, că voi păzi judecățile Tale cele drepte. 

107 Sunt atât de nenorocit: DOAMNE, înviorează‑mă după Cuvântul Tău! 

108 DOAMNE, primește, Te rog, ofranda gurii mele și învață‑mă judecățile Tale! 

109 Mi‑am pus neîncetat viața în pericol, dar nu uit Legea Ta! 

110 Cei răi mi‑au întins curse, dar eu nu mă voi rătăci de la orânduirile Tale. 

111 Am moștenit mărturiile Tale pe vecie, pentru că ele sunt bucuria inimii mele. 

112 Îmi plec inima ca să înfăptuiesc hotărârile Tale pentru totdeauna, până la sfârșit. 

113 Îi urăsc pe cei nestatornici, dar iubesc Legea Ta. 

114 Tu ești adăpostul și scutul meu; eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău. 

115 Depărtați‑vă de mine, răufăcătorilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu! 

116 Sprijină‑mă, potrivit Cuvântului Tău, și voi trăi. Nu mă lăsa să fiu dat de rușine în speranța mea! 

117 Întărește‑mă ca să fiu izbăvit, și să privesc neîncetat la hotărârile Tale! 

118 Tu‑i îndepărtezi pe cei ce se rătăcesc de la hotărârile Tale, căci înșelătoria lor este zadarnică. 

119 Tu‑i îndepărtezi pe cei răi de pe pământ, ca pe zgură. De aceea iubesc eu mărturiile Tale. 

120 Mi se înfioară carnea de groaza Ta și mă tem din cauza judecăților Tale. 

121 Am făcut judecată și dreptate: nu mă da pe mâna asupritorilor mei! 

122 Ia apărarea robului Tău, ca să nu mă mai asuprească cei îngâmfați! 

123 Mi se topesc ochii după izbăvirea Ta și după promisiunea dreptății Tale. 

124 Poartă‑te cu robul Tău după îndurarea Ta și învață‑mă hotărârile Tale! 

125 Eu sunt robul Tău: învață‑mă, și voi cunoaște mărturiile Tale! 

126 DOAMNE, este vremea să lucrezi, căci au încălcat Legea Ta. 

127 De aceea iubesc poruncile Tale mai mult decât aurul, mai mult decât aurul pur. 

128 De aceea consider pe deplin drepte toate orânduirile Tale. Urăsc orice cărare a minciunii. 

129 Minunate sunt mărturiile Tale, de aceea sufletul meu le păzește. 

130 Dezvăluirea cuvintelor Tale aduce lumină, dă pricepere celor neștiutori. (Ps 19,7) 

131 Îmi deschid gura și oftez, căci tânjesc după poruncile Tale. 

132 Întoarce‑Te spre mine și arată‑Ți bunăvoința față de mine, după obiceiul Tău față de cei ce iubesc Numele Tău. 

133 Întărește‑mi pașii prin Cuvântul Tău și nu mă lăsa în stăpânirea vreunei nelegiuiri. 

134 Răscumpără‑mă de sub asuprirea omului și‑Ți voi păzi orânduirile! 

135 Fă să strălucească fața Ta peste robul Tău și învață‑mă hotărârile Tale. 

136 Ochii îmi varsă șiroaie de lacrimi, fiindcă oamenii nu păzesc Legea Ta. 

137 DOAMNE, Tu ești drept, iar judecățile Tale sunt drepte! 

138 Tu poruncești, iar mărturiile Tale sunt drepte și pline de credincioșie! 

139 Sunt mistuit de râvnă, pentru că vrăjmașii mei uită cuvintele Tale. 

140 Cuvântul Tău este testat bine, și robul Tău îl iubește. 

141 Eu sunt mic și disprețuit, dar nu uit orânduirile Tale. 

142 Dreptatea Ta rămâne dreptate pe vecie, și Legea Ta rămâne adevărată. 

143 Necazul și strâmtorarea m‑au ajuns, însă poruncile Tale sunt desfătarea mea. 

144 Mărturiile Tale rămân drepte pe vecie. Dă‑mi pricepere, ca să trăiesc! 

145 Strig din toată inima: răspunde‑mi, DOAMNE! Voi împlini hotărârile Tale. 

146 Te chem; izbăvește‑mă, iar eu voi păzi mărturiile Tale. 

147 Mă trezesc înaintea zorilor ca să strig către Tine după ajutor; eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău. 

148 Ochii mei o iau înaintea străjilor nopții, ca să cuget la Cuvântul Tău. 

149 Ascultă‑mi glasul, potrivit îndurării Tale! DOAMNE, înviorează‑mă potrivit judecăților Tale! 

150 Se apropie cei ce urmăresc desfrânarea; ei s‑au îndepărtat de Legea Ta. 

151 DOAMNE, Tu ești aproape, iar toate poruncile Tale sunt adevărate. 

152 Cu mult timp în urmă am aflat din mărturiile Tale, că Tu le‑ai statornicit pe vecie. 

153 Ia aminte la necazul meu și salvează‑mă, căci nu am uitat Legea Ta! 

154 Apără‑mi cauza și răscumpără‑mă! Înviorează‑mă potrivit promisiunii Tale! 

155 Mântuirea este departe de cei răi, deoarece ei nu caută să împlinească hotărârile Tale. 

156 DOAMNE, mare este mila Ta! Înviorează‑mă potrivit judecăților Tale! 

157 Mulți sunt prigonitorii și vrăjmașii mei, dar eu nu mă abat de la mărturiile Tale! 

158 Mă uit cu scârbă la cei necredincioși, la cei ce nu păzesc Cuvântul Tău. 

159 Ia aminte, căci iubesc orânduirile Tale! DOAMNE, înviorează‑mă potrivit îndurării Tale! 

160 Temelia Cuvântului Tău este adevărul, și fiecare judecată a Ta este dreaptă pe vecie! 

161 Niște demnitari mă prigonesc fără motiv, dar inima mea se teme doar de cuvintele Tale! 

162 Mă bucur de Cuvântul Tău precum cel care a găsit multă pradă. 

163 Urăsc minciuna, n‑o pot suferi, dar iubesc Legea Ta! 

164 Te laud de șapte ori pe zi, datorită judecăților Tale celor drepte. 

165 Cei ce iubesc Legea Ta au parte de multă pace și nimic nu îi poate face să se împiedice. 

166 DOAMNE, nădăjduiesc în izbăvirea Ta, împlinind poruncile Tale. 

167 Sufletul meu păzește mărturiile Tale și le iubește mult. 

168 Păzesc orânduirile și mărturiile Tale, căci toate căile mele sunt înaintea Ta. 

169 DOAMNE, fie ca strigătul meu să ajungă până la Tine. Dă‑mi pricepere, potrivit Cuvântului Tău! 

170 Să ajungă cererea mea înaintea Ta. Scapă‑mă potrivit promisiunii Tale! 

171 Buzele mele Te vor lăuda, căci m‑ai învățat hotărârile Tale! 

172 Să cânte limba mea despre Cuvântul Tău, căci toate poruncile Tale sunt drepte. 

173 Mâna Ta să‑mi vină în ajutor, căci aleg orânduirile Tale. 

174 DOAMNE, tânjesc după mântuirea Ta, și Legea Ta este desfătarea mea. 

175 Să‑mi trăiască sufletul și să Te laude, iar judecățile Tale să mă sprijine. 

176 Rătăcesc ca o oaie pierdută! Caută‑l pe robul Tău, căci eu nu am uitat poruncile Tale! 

Holy Bible, New Romanian Translation TM
(Noua Traducere În Limba Română TM)
Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.

“Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.