1Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, zicând: (Deut 5:6)2„Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tău, Care te‑am scos din țara Egiptului, din casa robilor.3Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!4Să nu‑ți faci vreun chip cioplit și nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ.5Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, DOMNUL, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație[1] a celor ce Mă urăsc (Num 16:31; Ios 7:24)6și arăt îndurare[2] față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.7Să nu folosești nesăbuit[3] Numele DOMNULUI, Dumnezeul tău, căci DOMNUL nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui. (Lev 19:12)8Adu‑ți aminte de ziua de Sabat, ca s‑o sfințești[4]!9Să lucrezi șase zile și să‑ți faci toată lucrarea ta,10dar ziua a șaptea este Sabatul DOMNULUI, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vitele tale și nici străinul care locuiește în cetatea ta.11Căci în șase zile a făcut DOMNUL cerurile, pământul, marea și tot ce este în ele, dar în ziua a șaptea S‑a odihnit. De aceea a binecuvântat DOMNUL ziua de Sabat și a sfințit‑o[5]. (Ex 20:8)12Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți‑o dă DOMNUL, Dumnezeul tău!13Să nu ucizi!14Să nu comiți adulter!15Să nu furi!16Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!17Să nu poftești casa semenului tău! Să n‑o poftești pe soția semenului tău, nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui și nici vreun alt lucru care este al semenului tău!“18Tot poporul vedea tunetele și fulgerele, auzea sunetul trâmbiței[6] și vedea muntele fumegând. Când poporul a văzut, a tremurat de frică și a stat la depărtare. (Ex 19:16)19Ei i‑au zis lui Moise: – Vorbește tu cu noi și vom asculta. Dar să nu mai vorbească Dumnezeu cu noi, ca nu cumva să murim!20Moise a răspuns poporului: – Nu vă temeți, căci Dumnezeu a venit ca să vă pună la încercare și să aveți teama de El înaintea ochilor[7] voștri, pentru ca să nu păcătuiți.21Poporul stătea la depărtare, iar Moise s‑a apropiat de negura unde se afla Dumnezeu.
Idoli și altare
22DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Așa să le vorbești fiilor lui Israel: «Voi înșivă ați văzut că v‑am vorbit din ceruri.23Să nu vă faceți dumnezei de argint pe care să‑i puneți alături de Mine și să nu vă faceți dumnezei de aur.24Să‑Mi faci un altar de pământ și să aduci pe el arderile tale de tot și jertfele tale de pace[8], oile tale și vitele tale. În orice loc în care voi face ca Numele Meu să fie amintit, voi veni la tine și te voi binecuvânta.25Dacă‑Mi vei face un altar de piatră, să nu‑l zidești din pietre cioplite, pentru că, atunci când vei pune dalta pe piatră, o vei întina.[9]26Să nu te urci pe trepte la altarul Meu, pentru ca să nu ți se descopere goliciunea înaintea lui.»
1Und Gott redete alle diese Worte: (Deut 5:6; Mat 5:17)2Ich bin der HERR, dein Gott, der ich dich aus Ägyptenland, aus der Knechtschaft, geführt habe. (Jud 6:8; Ier 34:13)3Du sollst keine anderen Götter haben neben mir. (Deut 6:4; Is 45:5; 1 Cor 8:5)4Du sollst dir kein Bildnis noch irgendein Gleichnis[1] machen, weder von dem, was oben im Himmel, noch von dem, was unten auf Erden, noch von dem, was im Wasser unter der Erde ist: (Lev 26:1; Deut 4:15; Deut 27:15; Is 40:18; Ro 1:23)5Bete sie nicht an und diene ihnen nicht! Denn ich, der HERR, dein Gott, bin ein eifernder Gott, der die Missetat der Väter heimsucht bis ins dritte und vierte Glied an den Kindern derer, die mich hassen, (Ex 34:14; Deut 4:24; Deut 5:9; Deut 6:15; Iov 21:19; Ier 31:29; Ez 18:5)6aber Barmherzigkeit erweist an vielen Tausenden, die mich lieben und meine Gebote halten. (Ex 34:7; Deut 7:9)7Du sollst den Namen des HERRN, deines Gottes, nicht missbrauchen; denn der HERR wird den nicht ungestraft lassen, der seinen Namen missbraucht. (Lev 19:12; Lev 24:16)8Gedenke des Sabbattages, dass du ihn heiligst. (Ex 16:25; Ex 16:29)9Sechs Tage sollst du arbeiten und alle deine Werke tun.10Aber am siebenten Tage ist der Sabbat des HERRN, deines Gottes. Da sollst du keine Arbeit tun, auch nicht dein Sohn, deine Tochter, dein Knecht, deine Magd, dein Vieh, auch nicht dein Fremdling, der in deiner Stadt lebt. (Ex 31:13; Ez 20:12; Mar 2:27; Col 2:16)11Denn in sechs Tagen hat der HERR Himmel und Erde gemacht und das Meer und alles, was darinnen ist, und ruhte am siebenten Tage. Darum segnete der HERR den Sabbattag und heiligte ihn. (Gen 2:2)12Du sollst deinen Vater und deine Mutter ehren, auf dass du lange lebest in dem Lande, das dir der HERR, dein Gott, geben wird. (Ex 21:17; Deut 27:16; Mat 15:4; Ef 6:2)13Du sollst nicht töten. (Gen 9:5; Ex 21:12; Iac 2:10)14Du sollst nicht ehebrechen. (Lev 20:10; Mat 15:19)15Du sollst nicht stehlen. (Ex 21:16; Lev 19:11; Ef 4:28)16Du sollst nicht falsch Zeugnis reden wider deinen Nächsten. (Ex 23:1; Deut 19:18; Ef 4:25)17Du sollst nicht begehren deines Nächsten Haus. Du sollst nicht begehren deines Nächsten Frau, Knecht, Magd, Rind, Esel noch alles, was dein Nächster hat. (Ro 7:7; Ro 13:9)18Und alles Volk sah den Donner und die Blitze und den Ton der Posaune und den Berg rauchen. Als sie aber solches sahen, flohen sie und blieben in der Ferne stehen19und sprachen zu Mose: Rede du mit uns, wir wollen hören; aber lass Gott nicht mit uns reden, wir könnten sonst sterben.20Mose aber sprach zum Volk: Fürchtet euch nicht, denn Gott ist gekommen, euch zu versuchen, damit ihr’s vor Augen habt, wie er zu fürchten sei, und ihr nicht sündigt. (Gen 22:1)21So stand das Volk von ferne, aber Mose nahte sich dem Dunkel, darinnen Gott war. (1 Re 8:12)
Das Altargesetz
22Und der HERR sprach zu ihm: So sollst du den Israeliten sagen: Ihr habt gesehen, dass ich mit euch vom Himmel geredet habe.23Darum sollt ihr euch keine andern Götter neben mir machen, weder silberne noch goldene sollt ihr euch machen.24Einen Altar von Erde mache mir, auf dem du dein Brandopfer und Dankopfer, deine Schafe und Rinder, opferst. An jedem Ort, wo ich meines Namens gedenken lasse, da will ich zu dir kommen und dich segnen. (Ex 17:15; Ex 27:1; Ex 27:8; Deut 12:5)25Und wenn du mir einen steinernen Altar machen willst, sollst du ihn nicht von behauenen Steinen bauen; denn wenn du mit deinem Meißel darüberkommst, entweihst du sie. (Deut 27:5; Ios 8:31)26Du sollst auch nicht auf Stufen zu meinem Altar hinaufsteigen, dass nicht deine Blöße aufgedeckt werde vor ihm.