1După aceea, David i‑a învins pe filisteni, i‑a supus și a luat din mâna filistenilor cetatea Meteg‑Ama. (1 Cro 18:1)2Apoi i‑a învins și pe moabiți. Pe aceștia i‑a culcat la pământ și i‑a măsurat cu o funie. Cei cuprinși în două lungimi de funie erau omorâți, iar cei cuprinși în a treia lungime erau lăsați în viață. Moabiții au devenit robii lui David, plătindu‑i tribut.3David l‑a învins și pe Hadad-Ezer, fiul lui Rehob, regele Țobei, când acesta s‑a dus să‑și redobândească stăpânirea la râul Eufrat.4David a capturat de la el o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedestrași. David a tăiat tendoanele tuturor cailor de la care, păstrând din ei doar pentru o sută de care.5Arameii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadad-Ezer, regele Țobei, însă David a omorât douăzeci și două de mii de oameni.6David a pus garnizoane în regatul arameu al Damascului, iar arameii au devenit robii lui David, plătindu‑i tribut. DOMNUL îi dădea victorie lui David oriunde mergea.7David a luat scuturile de aur ale slujitorilor lui Hadad-Ezer și le‑a adus la Ierusalim,8iar din Tebah și din Berotai, cetățile lui Hadad-Ezer, regele David a luat foarte mult bronz.9Când Toi, regele Hamatului, a aflat că David a învins toată armata lui Hadad-Ezer,10l‑a trimis pe fiul său Ioram[1] la regele David ca să‑l întrebe de sănătate și să‑l laude pentru că s‑a luptat cu Hadad-Ezer, cu care și el era în război, și pentru că l‑a învins. Ioram a adus cu el lucruri din argint, din aur și din bronz.11Regele David le‑a închinat[2] și pe acestea DOMNULUI, așa cum făcuse cu argintul și cu aurul luat de la toate celelalte neamuri pe care le‑a supus:12de la Edom, de la Moab, de la fiii lui Amon, de la filisteni și de la Amalek, precum și din prada luată de la Hadad-Ezer, fiul lui Rehob, regele Țobei.13Astfel, David și‑a făcut un nume. La întoarcere a ucis optsprezece mii de edomiți în Valea Sării.14El a pus garnizoane în Edom. A pus garnizoane în tot Edomul și toți edomiții au devenit robii lui David. DOMNUL îi dădea victorie lui David oriunde mergea.
Demnitarii lui David
15David domnea peste tot Israelul, judecând și făcând dreptate întregului său popor. (2 Sam 20:23; 1 Cro 18:14)16Ioab, fiul Țeruiei, era conducătorul oștirii; Iehoșafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;17Țadok, fiul lui Ahitub, și Ahimelek, fiul lui Abiatar[3], erau preoți; Seraia era scrib; (1 Sam 22:20; 2 Sam 20:25)18Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul cheretiților și al peletiților[4], iar fiii lui David erau preoți. (2 Sam 23:22)
1Hernach schlug David die Philister. Er unterwarf sie und nahm ihnen die Zügel der Herrschaft aus der Hand.[1] (1 Cro 18:1)2Auch die Moabiter schlug er. Sie mussten sich nebeneinander auf die Erde legen und er maß die Reihe mit einer Messschnur ab: Jeweils zwei Schnurlängen wurden getötet und jeweils eine volle Schnurlänge ließ er am Leben. So wurden die Moabiter David untertan und tributpflichtig. (Num 24:17; 2 Re 3:4)3David schlug auch Hadad-Eser, den Sohn Rehobs, den König von Zoba, als dieser ausgezogen war, um seine Macht am Eufrat wiederzugewinnen. (2 Sam 10:16)4David nahm von ihm siebzehnhundert Wagenkämpfer und zwanzigtausend Fußsoldaten gefangen; er ließ alle Wagengespanne lähmen und ließ nur hundert übrig.5Als die Aramäer von Damaskus Hadad-Eser, dem König von Zoba, zu Hilfe kamen, erschlug David 22 000 von den Aramäern6und setzte Statthalter im Aramäerreich von Damaskus ein. So wurden die Aramäer David untertan und tributpflichtig. Der HERR half David bei allem, was er unternahm. (1 Sam 18:14)7David nahm die goldenen Schilde, die die Krieger Hadad-Esers trugen, und brachte sie nach Jerusalem. (1 Re 14:26; 2 Re 11:10)8Aus Tebach und Berotai, den Städten Hadad-Esers, ließ König David eine große Menge Bronze holen.9Als Toï, der König von Hamat, hörte, dass David das ganze Heer Hadad-Esers geschlagen hatte, (Amos 6:2)10schickte er seinen Sohn Hadoram zu König David, um ihn nach seinem Wohl zu fragen und ihn zu beglückwünschen, dass er Hadad-Eser im Krieg geschlagen hatte; Toï lebte nämlich im Krieg mit Hadad-Eser. Und in Hadorams Hand waren Gefäße aus Gold, Silber und Bronze.11König David weihte auch diese Gefäße dem HERRN, zusammen mit dem Silber und Gold, das er geweiht hatte, von all den Völkern, die er unterworfen hatte: (1 Re 7:51)12von Aram und Moab, von den Ammonitern, den Philistern, von Amalek, sowie die Beute von Hadad-Eser, dem Sohn Rehobs, dem König von Zoba.13So machte sich David einen Namen. Als er nach dem Sieg über Aram zurückkehrte, schlug er Edom im Salztal, achtzehntausend Mann,[2] (1 Cro 18:12; Ps 60:2)14und setzte in Edom Vögte ein. In ganz Edom setzte er Vögte ein. So wurde ganz Edom von David unterworfen. Der HERR half David bei allem, was er unternahm. (Num 24:18; 2 Re 8:20)
Davids Beamte
15David war König von ganz Israel und sorgte für Recht und Gerechtigkeit in seinem ganzen Volk. (2 Sam 20:23; 1 Cro 18:14)16Joab, der Sohn der Zeruja, war Heerführer und Joschafat, der Sohn Ahiluds, war Sprecher des Königs.17Zadok, der Sohn Ahitubs, und Abjatar, der Sohn Ahimelechs, waren Priester, Seraja war Staatsschreiber.[3] (1 Sam 22:20; 2 Sam 15:24)18Benaja, der Sohn Jojadas, war der Befehlshaber der Kereter und Peleter. Auch die Söhne Davids waren Priester.[4] (1 Sam 30:14)