1And as he came out of the temple, one of his disciples said to him, “Look, Teacher, what wonderful stones and what wonderful buildings!” (Mt 24:1; Lu 21:5)2And Jesus said to him, “Do you see these great buildings? There will not be left here one stone upon another that will not be thrown down.” (Lu 19:44)
Signs of the End of the Age
3And as he sat on the Mount of Olives opposite the temple, Peter and James and John and Andrew asked him privately, (Mt 17:1; Mt 21:1; Mr 1:16; Mr 1:29; Mr 4:34)4“Tell us, when will these things be, and what will be the sign when all these things are about to be accomplished?” (Ac 1:6)5And Jesus began to say to them, “See that no one leads you astray. (Jer 29:8; Mr 13:9; Mr 13:23; Mr 13:33; Eph 5:6; Col 2:8; 1Th 2:3; 1Jo 3:7)6Many will come in my name, saying, ‘I am he!’ and they will lead many astray. (Jer 14:14; Mr 13:22; Joh 8:24; 1Jo 2:18)7And when you hear of wars and rumors of wars, do not be alarmed. This must take place, but the end is not yet. (2Th 2:2; Re 1:1)8For nation will rise against nation, and kingdom against kingdom. There will be earthquakes in various places; there will be famines. These are but the beginning of the birth pains. (2Ch 15:6; Isa 19:2; Ac 11:28; Re 6:4; Re 6:8; Re 6:12)9“But be on your guard. For they will deliver you over to councils, and you will be beaten in synagogues, and you will stand before governors and kings for my sake, to bear witness before them. (Mt 8:4; Mt 10:17; Mt 23:34; Mr 13:5; Mr 13:11; Lu 12:11; Ac 17:6; Ac 18:12; Ac 24:1; Ac 25:6; Ac 27:24; 2Jo 1:8)10And the gospel must first be proclaimed to all nations. (Mt 28:19; Mr 14:9; Ro 10:18; Col 1:6; Col 1:23)11And when they bring you to trial and deliver you over, do not be anxious beforehand what you are to say, but say whatever is given you in that hour, for it is not you who speak, but the Holy Spirit. (Ex 4:12; Nu 23:5; De 18:18; Mt 6:25; Ac 4:8; Ac 6:10; Ac 13:9; 1Co 15:10; 2Co 13:3; 1Th 2:13; Heb 1:1)12And brother will deliver brother over to death, and the father his child, and children will rise against parents and have them put to death. (Mt 10:35)13And you will be hated by all for my name’s sake. But the one who endures to the end will be saved. (Da 12:12; Lu 6:22; Joh 15:18; Heb 3:6; Jas 5:11; Re 2:10)
The Abomination of Desolation
14“But when you see the abomination of desolation standing where he ought not to be (let the reader understand), then let those who are in Judea flee to the mountains. (Da 9:23; Da 9:25; Da 9:27; Da 11:31; Da 12:11; Re 1:3)15Let the one who is on the housetop not go down, nor enter his house, to take anything out, (Lu 5:19; Lu 17:31)16and let the one who is in the field not turn back to take his cloak.17And alas for women who are pregnant and for those who are nursing infants in those days! (Lu 23:29)18Pray that it may not happen in winter.19For in those days there will be such tribulation as has not been from the beginning of the creation that God created until now, and never will be. (Ge 1:1; De 4:32; Da 12:1; Mr 10:6; Mr 13:24; Re 7:14; Re 16:18)20And if the Lord had not cut short the days, no human being would be saved. But for the sake of the elect, whom he chose, he shortened the days. (Isa 65:8; Mt 22:14; Mr 13:22; Mr 13:27; Lu 18:7; Joh 13:18; Joh 15:19; Eph 1:4)21And then if anyone says to you, ‘Look, here is the Christ!’ or ‘Look, there he is!’ do not believe it. (Mr 13:6; Lu 17:23)22For false christs and false prophets will arise and perform signs and wonders, to lead astray, if possible, the elect. (De 13:1; Mr 13:6; Mr 13:20; Mr 13:27; Ac 8:9; 2Th 2:9; 1Jo 2:18; Re 13:13; Re 16:14; Re 19:20)23But be on guard; I have told you all things beforehand. (Mr 13:5; Joh 13:19; Joh 14:29; 2Pe 3:17)
28“From the fig tree learn its lesson: as soon as its branch becomes tender and puts out its leaves, you know that summer is near.29So also, when you see these things taking place, you know that he is near, at the very gates. (Jas 5:9; Re 3:20)30Truly, I say to you, this generation will not pass away until all these things take place. (Mr 9:1)31Heaven and earth will pass away, but my words will not pass away. (Ps 102:26; Ps 119:89; Isa 40:8; Isa 51:6; Mt 5:18; Heb 12:27; 1Pe 1:23; 1Pe 1:25; 2Pe 3:10)
1În timp ce Isus ieșea din Templu, unul dintre ucenicii Lui I‑a zis: – Învățătorule, iată ce pietre[1] și ce clădiri! (Mt 24:1; Lu 21:5)2Isus i‑a zis: – Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.[2]3Apoi S‑a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L‑au întrebat deoparte:4– Spune‑ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?5Isus a început să le vorbească astfel: – Vedeți să nu vă ducă în rătăcire cineva!6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“, și‑i vor duce în rătăcire pe mulți.7Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă neliniștiți! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul.8Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi foamete și tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii.9Luați seama la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor[3] și veți fi bătuți în sinagogi. Veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei.10Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată la toate neamurile.11Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt.12Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî.13Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit.14Când veți vedea „urâciunea pustiirii“[4] stând acolo unde n‑ar trebui, – cel ce citește, să înțeleagă! –, atunci cei din Iudeea să fugă în munți. (Da 9:27; Mr 11:31; Mr 12:11)15Cel ce va fi pe acoperișul casei, să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să‑și ia ceva din ea,16iar cel ce va fi la câmp, să nu se întoarcă să‑și ia haina.17Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea!18Rugați‑vă să nu se întâmple iarna.19Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n‑a mai fost de la începutul creației, pe care a creat‑o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi!20Iar dacă Domnul n‑ar fi scurtat numărul zilelor, niciun om n‑ar scăpa. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i‑a ales, Domnul a scurtat numărul zilelor.
Isus vorbește despre revenirea Sa
21Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, acolo este!“, să nu‑l credeți! (Mt 24:23; Lu 21:25)22Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a‑i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși.23Voi însă păziți‑vă! V‑am spus mai dinainte toate lucrurile!24Dar în zilele acelea, după necazul acela, „soarele se va întuneca, luna nu‑și va mai da lumina,25stelele vor cădea din cer și puterile din ceruri vor fi clătinate.“[5] (Isa 13:10; Isa 34:4; Joe 2:10)26Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori[6], cu mare putere și slavă. (Da 7:13)27Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.28Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape.29Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El[7] este aproape, este chiar la uși.30Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri.31Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
32Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Mt 24:36; Lu 21:34)33Luați seama! Fiți treji și rugați‑vă! Căci nu știți când va sosi vremea.34Este ca atunci când un om, plecat într‑o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.35Vegheați deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața[8] –36și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind!37Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!