1Then Pilate took Jesus and flogged him. (Mt 20:19; Mt 27:26; Mr 15:15; Lu 23:16)2And the soldiers twisted together a crown of thorns and put it on his head and arrayed him in a purple robe. (Mt 27:27; Mr 15:16)3They came up to him, saying, “Hail, King of the Jews!” and struck him with their hands.4Pilate went out again and said to them, “See, I am bringing him out to you that you may know that I find no guilt in him.” (Joh 18:38; Joh 19:6)5So Jesus came out, wearing the crown of thorns and the purple robe. Pilate said to them, “Behold the man!” (Joh 19:2; Joh 19:14)6When the chief priests and the officers saw him, they cried out, “Crucify him, crucify him!” Pilate said to them, “Take him yourselves and crucify him, for I find no guilt in him.” (Joh 18:31; Joh 19:4)7The Jews[1] answered him, “We have a law, and according to that law he ought to die because he has made himself the Son of God.” (Le 24:16; Mt 26:63; Lu 22:70; Joh 5:17; Joh 10:33; Joh 10:36)8When Pilate heard this statement, he was even more afraid. (Mt 27:19)9He entered his headquarters again and said to Jesus, “Where are you from?” But Jesus gave him no answer. (Mt 26:63; Joh 7:27; Joh 18:33; Joh 18:37)10So Pilate said to him, “You will not speak to me? Do you not know that I have authority to release you and authority to crucify you?”11Jesus answered him, “You would have no authority over me at all unless it had been given you from above. Therefore he who delivered me over to you has the greater sin.” (Mt 27:2; Joh 9:41; Joh 18:14; Joh 18:28; Ro 13:1)12From then on Pilate sought to release him, but the Jews cried out, “If you release this man, you are not Caesar’s friend. Everyone who makes himself a king opposes Caesar.” (Lu 23:2; Ac 3:13)13So when Pilate heard these words, he brought Jesus out and sat down on the judgment seat at a place called The Stone Pavement, and in Aramaic[2] Gabbatha. (Mt 27:19)14Now it was the day of Preparation of the Passover. It was about the sixth hour.[3] He said to the Jews, “Behold your King!” (Mt 27:62; Joh 18:28; Joh 19:5)15They cried out, “Away with him, away with him, crucify him!” Pilate said to them, “Shall I crucify your King?” The chief priests answered, “We have no king but Caesar.” (Lu 23:18; Ac 21:36)
The Crucifixion
16So he delivered him over to them to be crucified. So they took Jesus, (Mt 27:26; Mr 15:15; Lu 23:25; Joh 18:36)17and he went out, bearing his own cross, to the place called The Place of a Skull, which in Aramaic is called Golgotha. (Mt 27:32; Mt 27:33; Mr 15:21; Mr 15:22; Lu 14:27; Lu 23:26; Lu 23:33)18There they crucified him, and with him two others, one on either side, and Jesus between them. (Mt 27:38; Mr 15:24; Mr 15:27; Lu 23:32)19Pilate also wrote an inscription and put it on the cross. It read, “Jesus of Nazareth, the King of the Jews.” (Mt 27:37; Mr 15:26; Lu 23:38)20Many of the Jews read this inscription, for the place where Jesus was crucified was near the city, and it was written in Aramaic, in Latin, and in Greek. (Nu 15:35; Joh 19:17; Heb 13:12)21So the chief priests of the Jews said to Pilate, “Do not write, ‘The King of the Jews,’ but rather, ‘This man said, I am King of the Jews.’”22Pilate answered, “What I have written I have written.” (Ge 43:14; Es 4:16)23When the soldiers had crucified Jesus, they took his garments and divided them into four parts, one part for each soldier; also his tunic.[4] But the tunic was seamless, woven in one piece from top to bottom, (Mt 27:35; Mr 15:24; Lu 23:34)24so they said to one another, “Let us not tear it, but cast lots for it to see whose it shall be.” This was to fulfill the Scripture which says, “They divided my garments among them, and for my clothing they cast lots.” So the soldiers did these things, (Ps 22:18; Joh 13:18)25but standing by the cross of Jesus were his mother and his mother’s sister, Mary the wife of Clopas, and Mary Magdalene. (Mt 27:55; Mr 15:40; Lu 23:49)26When Jesus saw his mother and the disciple whom he loved standing nearby, he said to his mother, “Woman, behold, your son!” (Joh 2:4; Joh 13:23)27Then he said to the disciple, “Behold, your mother!” And from that hour the disciple took her to his own home. (Joh 16:32)
The Death of Jesus
28After this, Jesus, knowing that all was now finished, said (to fulfill the Scripture), “I thirst.” (Ps 69:21; Joh 4:6; Joh 19:24; Joh 19:30)29A jar full of sour wine stood there, so they put a sponge full of the sour wine on a hyssop branch and held it to his mouth. (Mt 27:48; Mr 15:36; Lu 23:36)30When Jesus had received the sour wine, he said, “It is finished,” and he bowed his head and gave up his spirit. (Mt 27:50; Mr 15:37; Lu 23:46; Joh 17:4; Joh 19:28; Ac 13:29)
Jesus’ Side Is Pierced
31Since it was the day of Preparation, and so that the bodies would not remain on the cross on the Sabbath (for that Sabbath was a high day), the Jews asked Pilate that their legs might be broken and that they might be taken away. (Ex 12:16; De 21:23; Jos 8:29; Jos 10:26; Joh 19:14)32So the soldiers came and broke the legs of the first, and of the other who had been crucified with him. (Joh 19:18)33But when they came to Jesus and saw that he was already dead, they did not break his legs.34But one of the soldiers pierced his side with a spear, and at once there came out blood and water. (1Jo 5:6; 1Jo 5:8)35He who saw it has borne witness—his testimony is true, and he knows that he is telling the truth—that you also may believe. (Joh 15:27; Joh 20:31; Joh 21:24; 1Jo 1:1; Re 1:2)36For these things took place that the Scripture might be fulfilled: “Not one of his bones will be broken.” (Ex 12:46; Nu 9:12; Ps 34:20; Mt 1:22; 1Co 5:7)37And again another Scripture says, “They will look on him whom they have pierced.” (Zec 12:10; Re 1:7)
Jesus Is Buried
38After these things Joseph of Arimathea, who was a disciple of Jesus, but secretly for fear of the Jews, asked Pilate that he might take away the body of Jesus, and Pilate gave him permission. So he came and took away his body. (Mt 27:57; Mr 15:42; Lu 23:50; Joh 7:13)39Nicodemus also, who earlier had come to Jesus[5] by night, came bringing a mixture of myrrh and aloes, about seventy-five pounds[6] in weight. (Ps 45:8; Pr 7:17; So 4:14; Mr 16:1; Lu 24:1; Joh 3:1; Joh 7:50)40So they took the body of Jesus and bound it in linen cloths with the spices, as is the burial custom of the Jews. (2Ch 16:14; Lu 24:12; Joh 11:44; Joh 20:5; Ac 5:6)41Now in the place where he was crucified there was a garden, and in the garden a new tomb in which no one had yet been laid. (2Ki 21:18; 2Ki 21:26; Mr 11:2; Lu 23:53; Joh 20:15)42So because of the Jewish day of Preparation, since the tomb was close at hand, they laid Jesus there. (Joh 19:14; Joh 19:31; Joh 19:41)
1Atunci Pilat[1] L‑a luat pe Isus și a pus să‑L biciuiască[2]. (Joh 18:29)2Soldații au împletit o coroană de spini, I‑au așezat‑o pe cap și L‑au îmbrăcat într‑o mantie purpurie.3Ei veneau la El și‑I ziceau: „Plecăciune[3], Împărate al iudeilor![4]“ Și‑I dădeau palme.4Pilat a ieșit iarăși afară și le‑a zis: – Iată, vi‑L aduc afară, ca să știți că nu găsesc niciun motiv de acuzare în El.5Isus a ieșit deci afară, purtând coroana de spini și mantia purpurie. Pilat le‑a zis: – Iată Omul!6Când L‑au văzut, conducătorii preoților și gărzile au strigat: – Răstignește‑L[5]! Răstignește‑L! Pilat le‑a zis: – Luați‑L voi și răstigniți‑L, pentru că eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El.7Iudeii i‑au răspuns: – Noi avem o Lege și, potrivit cu Legea aceasta, El trebuie să moară, pentru că S‑a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.8Când a auzit Pilat aceste cuvinte, s‑a temut și mai tare.9A intrat din nou în pretoriu[6] și L‑a întrebat pe Isus: – De unde ești? Dar Isus nu i‑a dat niciun răspuns. (Joh 18:28)10Atunci Pilat I‑a zis: – Nu vorbești cu mine? Nu știi că am autoritate să Te eliberez și am autoritate să Te răstignesc?11Isus i‑a răspuns: – N‑ai avea nicio autoritate asupra Mea dacă nu ți‑ar fi fost dată de sus. De aceea, cel ce Mă dă pe mâna ta are un mai mare păcat.12De atunci Pilat căuta să‑L elibereze, însă iudeii strigau, zicând: – Dacă‑L eliberezi, nu ești prieten al Cezarului[7]! Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului!13Când a auzit Pilat aceste cuvinte, L‑a dus afară pe Isus și s‑a așezat pe scaunul de judecată, în locul numit „Pavajul de piatră“, iar în ebraică „Gabbatha“[8].14Era Ziua Pregătirii Paștelui, cam pe la ceasul al șaselea[9]. Pilat le‑a zis iudeilor: – Iată‑L pe Împăratul vostru! (Ex 12:6; Mr 15:25; Joh 9:1; Joh 12:1)15Ei au strigat: – Ia‑L! Ia‑L! Răstignește‑L! Pilat i‑a întrebat: – Să‑L răstignesc pe Împăratul vostru? Conducătorii preoților au răspuns: – Noi n‑avem alt împărat decât pe Cezar.
Răstignirea
16Atunci Pilat L‑a dat pe mâna lor ca să fie răstignit. L‑au luat deci pe Isus, (Mt 27:32; Mr 15:21; Lu 23:26)17iar El, ducându‑Și crucea, S‑a îndreptat spre locul numit „al Craniului“[10], care în ebraică se numește „Golgota“.18L‑au răstignit acolo, iar împreună cu El au răstignit alți doi, unul într‑o parte și unul în cealaltă parte, cu Isus la mijloc.19Pilat a scris și un titlu și l‑a pus pe cruce. Era scris: „Isus nazarineanul, Împăratul iudeilor.“20Mulți dintre iudei au citit acest titlu, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate. Era scris în ebraică, latină și greacă.21Atunci conducătorii preoților iudeilor i‑au zis lui Pilat: – Nu scrie „Împăratul iudeilor“, ci: „Acesta a zis: «Eu sunt Împăratul iudeilor!»“22Pilat a răspuns: – Ce‑am scris, am scris!23Când soldații L‑au răstignit pe Isus, I‑au luat hainele și le‑au împărțit în patru părți, câte o parte pentru fiecare soldat. De asemenea, I‑au luat și cămașa[11]. Cămașa era fără nicio cusătură, fiind țesută dintr‑o singură bucată de sus până jos.24Atunci și‑au zis unii altora: „Să n‑o sfâșiem, ci să alegem prin sorți a cui să fie!“ Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească Scriptura, care zice: „Și‑au împărțit hainele Mele între ei și au aruncat sorții pentru cămașa Mea.“[12] Soldații sunt deci cei ce au făcut aceste lucruri. (Ps 22:18)25Lângă crucea lui Isus stăteau mama Lui, sora mamei Lui, Maria – soția lui Clopa – și Maria Magdalena.26Când a văzut‑o Isus pe mama Lui și pe ucenicul pe care‑l iubea[13] stând lângă ea, i‑a zis mamei Sale: „Femeie, iată‑l pe fiul tău!“ (Joh 21:24)27Apoi i‑a zis ucenicului: „Iat‑o pe mama ta!“ Și din ceasul acela ucenicul a luat‑o la el acasă.
Moartea lui Isus
28După aceea, Isus, Care știa că acum totul s‑a sfârșit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi‑e sete!“[14] (Ps 22:15; Ps 69:21; Mt 27:45; Mr 15:33; Lu 23:44)29Acolo era pus un vas plin cu oțet de vin[15]. Au pus într‑o ramură de isop un burete plin cu vinul oțetit și I l‑au dus la gură.30Când a primit vinul, Isus a zis: „S‑a sfârșit!“ Apoi Și‑a plecat capul și Și‑a dat duhul.31Fiindcă era Ziua Pregătirii, iudeii, ca să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului – căci ziua aceea de Sabat era o zi mare – i‑au cerut lui Pilat să fie zdrobite picioarele celor răstigniți și să fie luați de pe cruce.32Soldații au venit deci și i‑au zdrobit picioarele primului, iar apoi și ale celuilalt, care fusese răstignit împreună cu El.33Însă, când au venit la Isus, au văzut că deja murise și nu I‑au mai zdrobit picioarele.34În schimb, unul dintre soldați I‑a străpuns coasta cu sulița. Și imediat a ieșit sânge și apă.35Cel ce a văzut lucrul acesta a depus mărturie și mărturia lui este adevărată. Și el știe că spune adevărul, pentru ca și voi să credeți.36Căci aceste lucruri s‑au întâmplat ca să se împlinească Scriptura: „Niciunul din oasele Lui nu va fi zdrobit.“[16] (Ex 12:46; Nu 9:12; Ps 34:20)37Și, din nou, Scriptura mai zice în altă parte: „Vor privi la Cel pe Care L‑au străpuns.“[17] (Zec 12:10)
Înmormântarea lui Isus
38După aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica iudeilor, i‑a cerut lui Pilat să‑l lase să ia trupul lui Isus. Pilat i‑a dat voie. Prin urmare, el a venit și a luat trupul lui Isus. (Mt 27:57; Mr 15:42; Lu 23:50)39A venit și Nicodim, cel care, la început, se dusese la Isus noaptea, și a adus un amestec de aproape o sută de litre[18] de smirnă și aloe.40Au luat trupul lui Isus și L‑au înfășurat în fâșii de pânză de in, cu miresme, așa cum este obiceiul de înmormântare la iudei.41În locul unde fusese răstignit era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.42Pentru că era Ziua Pregătirii Iudeilor și pentru că mormântul era aproape, L‑au pus pe Isus acolo.