1Auch die folgenden Sprichwörter stammen von Salomo. Sie wurden gesammelt von Männern des Königs Hiskija von Juda.2Ist es Gottes Ehre, eine Sache zu verbergen, / so ist es der Könige Ehre, eine Sache zu erforschen.3Der Himmel an Höhe, die Erde an Tiefe und die Gedanken der Könige – unerforschlich sind sie.4Entferne die Schlacke aus dem Silber, / dann kommt dem Goldschmied ein Schmuckstück heraus.5Entferne den Gottlosen vom König, / dann regiert er gerecht und seine Herrschaft besteht.6Tritt vor dem König bescheiden auf, / und stell dich nicht an den Platz der Großen.7Es ist besser, man ruft dich auf den höheren Platz, / als dass man dich vor Edlen herabsetzt.
Was du mit deinen Augen erblickt hast,8bringe nicht so schnell zum Gericht! / Denn was willst du machen, wenn dich dein Nächster beschämt?9Trage deinen Streit mit deinem Nächsten aus, / gib aber nicht das Geheimnis eines anderen preis;10sonst verachtet dich jeder, der davon hört, / und du behältst einen üblen Ruf.11Wie goldene Äpfel auf silbernen Schalen / ist ein rechtes Wort zur richtigen Zeit.12Wie ein goldener Ring, wie feinster Schmuck, / so ist ein weiser Mahner für ein offenes Ohr.13Wie kühlender Schnee am Erntetag, / so ist ein treuer Bote für den, der ihn schickt: / eine erfrischende Freude für seinen Herrn.14Wie Wolken und Wind, aber kein Regen, / so ist jemand, der Versprechungen macht, sie aber nicht hält.15Mit Geduld wird ein Vorgesetzter umgestimmt, / denn eine sanfte Zunge kann den Widerstand[1] brechen.16Hast du Honig gefunden, iss nicht zu viel davon, / sonst wirst du ihn satt und erbrichst.17Mach dich selten im Haus deines Nächsten, / sonst wird er dich satt und verabscheut dich.18Wie eine Keule, ein Schwert, ein spitzer Pfeil / ist ein falscher Zeuge für seinen Nächsten.19Ein brüchiger Zahn und ein schlotternder Fuß, / so ist ein treuloser Mensch in der Zeit der Not.20Wenn einer sich auszieht bei Frost, / wenn jemand Essig auf Natron gießt,[2] / so ist es, wenn man lustige Lieder vor einem Traurigen singt.21Wenn dein Feind hungrig ist, gib ihm zu essen, / wenn er Durst hat, gib ihm zu trinken;22so sammelst du glühende Kohlen auf seinen Kopf,[3] / und Jahwe vergilt es dir.[4] (Röm 12,20)23Nordwind bringt Regen / und Klatsch ein verdrießliches Gesicht.24Besser auf dem Flachdach zu wohnen / als mit einer zänkischen Frau zusammen im Haus.25Kühles Wasser für eine durstige Kehle / ist eine gute Nachricht aus fernem Land.26Eine trübe Quelle, ein verdorbener Brunnen, / so ist ein Gerechter, der vor einem Gottlosen wankt.27Zu viel Honig essen ist nicht gut, / zu viel Ehre bekommt einem nicht.[5]28Wie eine Stadt mit zerstörter Mauer / ist ein Mann, der sich nicht beherrschen kann.
Sprüche 25
Noua Traducere Românească
von Biblica1Și acestea sunt proverbe ale lui Solomon, pe care le‑au copiat oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.2Este slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile și este gloria regelui să le cerceteze.3Înălțimea cerurilor, adâncimea pământului și inima regelui sunt de nepătruns.4Îndepărtează zgura din argint, și va ieși material pentru argintar!5Îndepărtează‑l pe cel rău dinaintea regelui, și tronul lui va fi întărit prin dreptate!6Nu te lăuda înaintea regelui și nu cere un loc printre oamenii mari,7căci este mai bine să ți se spună: „Urcă aici!“, decât să fii umilit înaintea ochilor unui nobil. Ceea ce ochii tăi au văzut8să nu aduci[1] în grabă la judecată! Altfel, ce vei face la urmă, când semenul tău te va face de rușine?9Apără‑ți cauza împotriva semenului tău, dar nu dezvălui secretul altuia,10ca nu cumva cel ce îl aude să te facă de rușine și să ai o reputație pătată, care să nu se mai șteargă.11Un cuvânt spus la timpul potrivit se aseamănă cu niște mere de aur într‑un coșuleț de argint.12Ca un cercel de aur și ca un colier de aur curat este mustrarea înțeleaptă pentru o ureche ascultătoare.13Ca răcoarea zăpezii în timpul secerișului este un mesager credincios pentru cei ce‑l trimit; el înviorează sufletul stăpânilor lui.14Ca norii și ca vântul fără ploaie este omul care se laudă cu darurile pe care nu le‑a dat.15Prin răbdare poate fi convins un conducător, și o vorbă blândă poate zdrobi oase.16Când găsești miere, mănâncă doar cât îți trebuie, ca să nu te saturi de ea și s‑o vomiți.17Pășește rar în casa semenului tău, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.18Ca un ciomag, ca o sabie și ca o săgeată ascuțită este omul care depune mărturie mincinoasă împotriva semenului său.19Ca un dinte stricat și ca un picior olog este încrederea în cel trădător în ziua necazului.20Ca unul care se dezbracă într‑o zi rece și ca oțetul turnat pe sodă[2] este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire. (Jer 2,22)21Dacă dușmanul tău este flămând, dă‑i să mănânce pâine, iar dacă este însetat, dă‑i să bea apă.22Căci făcând așa, vei îngrămădi cărbuni aprinși pe capul lui, iar DOMNUL îți va răsplăti.23Vântul de nord aduce ploaie, și limba defăimătoare aduce priviri mânioase.24Mai bine să locuiești într‑un colț pe acoperiș, decât într‑o casă alături de o soție cicălitoare!25Ca apa rece pentru sufletul obosit este vestea bună venită dintr‑o țară îndepărtată.26Ca un izvor noroios și ca o fântână tulbure[3] este cel drept care se clatină în fața celui rău.27Nu este bine să mănânci prea multă miere, și nici să‑ți cauți propria slavă.28Ca o cetate spartă și fără ziduri, așa este omul lipsit de stăpânire de sine.