1Dann wurde Jesus vom Geist Gottes ins Bergland der Wüste hinaufgeführt, weil er dort vom Teufel versucht werden sollte.2Vierzig Tage und Nächte lang aß er nichts. Als dann der Hunger ihn quälte,3trat der Versucher heran und sagte: „Wenn du Gottes Sohn bist, dann befiehl, dass diese Steine hier zu Brot werden.“4Aber Jesus antwortete: „Nein, in der Schrift steht: 'Der Mensch lebt nicht nur von Brot, sondern von jedem Wort, das aus Gottes Mund kommt.'“ (5Mo 8,3)5Daraufhin ging der Teufel mit ihm in die Heilige Stadt, stellte ihn auf den höchsten Vorsprung im Tempel6und sagte: „Wenn du Gottes Sohn bist, dann stürz dich hier hinunter! Es steht ja geschrieben:
, Er schickt seine Engel für dich aus, / um dich zu beschützen. / Auf den Händen werden sie dich tragen, / damit dein Fuß nicht an einen Stein stößt.'“ (Ps 91,11)7Jesus gab ihm zur Antwort: „Es heißt aber auch: 'Du sollst den Herrn, deinen Gott, nicht herausfordern!'“ (5Mo 6,16)8Schließlich ging der Teufel mit ihm auf einen sehr hohen Berg, zeigte ihm alle Königreiche der Welt und ihre Pracht9und sagte: „Das alles will ich dir geben, wenn du dich vor mir niederwirfst und mich anbetest.“10Da sagte Jesus: „Weg mit dir, Satan! Es steht geschrieben: 'Du sollst den Herrn, deinen Gott, anbeten und ihm allein dienen!'“ (5Mo 6,13)11Da ließ der Teufel von Jesus ab, und Engel kamen und versorgten ihn.
Erste Taten in Galiläa
12Als Jesus hörte, dass man Johannes ins Gefängnis geworfen hatte, zog er sich nach Galiläa zurück.13Er blieb aber nicht in Nazaret, sondern verlegte seinen Wohnsitz nach Kafarnaum[1] am See im Gebiet der Stämme Sebulon und Naftali.14So erfüllte sich, was durch den Propheten Jesaja vorausgesagt wurde:15„Du Land Sebulon und Naftali, / am See gelegen und jenseits des Jordan, / Galiläa der Völker:16Das Volk, das im Finstern lebte, / hat ein großes Licht gesehen. / Über denen, die im Land der Todesschatten wohnten, / ist Licht aufgegangen.“[2] (Jes 9,1)17Von da an begann Jesus zu predigen: „Ändert eure Einstellung, denn die Himmelsherrschaft bricht bald an!“18Als Jesus am See von Galiläa[3] entlangging, sah er Fischer, die ihre runden Wurfnetze auswarfen. Es waren Simon, der auch Petrus genannt wurde, und sein Bruder Andreas.19Jesus sagte zu ihnen: „Kommt, folgt mir! Ich werde euch zu Menschenfischern machen.“20Sofort ließen sie die Netze liegen und folgten ihm.21Als er ein Stück weitergegangen war, sah er wieder zwei Brüder, Jakobus und Johannes, die Söhne des Zebedäus. Sie waren mit ihrem Vater im Boot und brachten die Netze in Ordnung. Auch sie forderte er auf, mit ihm zu kommen.22Da verließen sie das Boot und ihren Vater und folgten ihm.23Jesus zog in ganz Galiläa umher. Er lehrte in den Synagogen und verkündigte die Freudenbotschaft vom Reich Gottes.[4] Außerdem heilte er dort alle Arten von Krankheit und Leid.24Bald wurde überall von ihm gesprochen, selbst in Syrien. Man brachte alle Leidenden zu ihm, Menschen, die an den unterschiedlichsten Krankheiten und Beschwerden litten, auch Besessene, Anfallskranke[5] und Gelähmte. Er heilte sie alle.25Große Menschenmassen folgten ihm aus Galiläa, aus dem Zehnstädtegebiet,[6] aus Jerusalem und Judäa und von der anderen Seite des Jordan.
1Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit[1] de diavolul[2]. (1Mo 22,1; 2Mo 15,25; 2Mo 16,4; 2Mo 17,2; 2Mo 17,7; Mk 1,1; Mk 1,12; Lk 4,1; Lk 4,2; Hebr 3,9)2După ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți[3], la urmă a flămânzit. (2Mo 24,18; 2Mo 34,28; 5Mo 8,2; Mt 2,15)3Atunci ispititorul s‑a apropiat de El și I‑a zis: – Dacă[4] ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să devină pâini!4Însă Isus, răspunzând, a zis: – Este scris: „Omul nu trăiește doar cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“[5]. (5Mo 8,3)5Atunci diavolul L‑a luat în sfânta cetate, L‑a pus să stea pe streașina Templului6și I‑a zis: – Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos, căci este scris: „El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine“ și „Ei Te vor purta pe brațe, ca nu cumva să‑Ți lovești piciorul de vreo piatră.“[6] (Ps 91,11)7Isus i‑a spus: – De asemenea, este scris: „Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“[7] (5Mo 6,16)8Din nou, diavolul L‑a luat pe un munte foarte înalt și I‑a arătat toate regatele lumii și slava lor.9Apoi I‑a zis: – Toate acestea Ți le voi da Ție dacă, aruncându‑Te la pământ, mi Te vei închina.10Atunci Isus i‑a zis: – Pleacă, Satan[8], căci este scris: „Domnului, Dumnezeul tău, să te închini și numai Lui să‑I slujești!“[9] (5Mo 6,13)11Atunci diavolul a plecat de la El. Și iată că niște îngeri s‑au apropiat și Îi slujeau.
Începutul lucrării lui Isus în Galileea
12Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, S‑a retras în Galileea. (Mk 1,14; Lk 4,14)13A părăsit Nazaretul și S‑a dus să locuiască în Capernaum, lângă mare[10], în hotarele lui Zabulon și ale lui Neftali,14ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:15„Ținutul lui Zabulon și ținutul lui Neftali, calea către mare[11], dincolo de Iordan, Galileea neamurilor.16Poporul care locuia în întuneric a văzut o mare lumină! Peste cei ce locuiau în țara umbrei morții, a răsărit o lumină!“[12] (Jes 9,1)17De atunci încolo, Isus a început să predice și să zică: „Pocăiți‑vă, căci s‑a apropiat Împărăția Cerurilor!“
Chemarea primilor apostoli
18În timp ce mergea pe lângă Marea Galileei[13], Isus a văzut doi frați, pe Simon, zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. (Mk 1,16; Lk 5,2; Joh 1,35)19El le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!“20Ei și‑au lăsat imediat năvoadele și L‑au urmat.21Mergând mai departe de acolo, El a văzut alți doi frați, pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într‑o barcă împreună cu Zebedei, tatăl lor, și își reparau năvoadele. El i‑a chemat,22iar ei au lăsat imediat barca și pe tatăl lor și L‑au urmat.
Isus vindecă bolnavii
23Isus călătorea prin toată Galileea, dând învățătură în sinagogi[14], predicând Evanghelia[15] Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință care erau în popor. (Mk 3,7; Lk 6,17)24Vestea cu privire la El s‑a răspândit în toată Siria[16]. Oamenii îi aduceau la El pe toți cei ce sufereau de diferite boli și pe cei ce erau în chinuri, pe demonizați, pe epileptici[17] și pe cei paralizați, iar El îi vindeca.25Îl urmau mulțimi mari de oameni din Galileea, din Decapolis[18], din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.