Josua 16

Neue evangelistische Übersetzung

von Karl-Heinz Vanheiden
1 Für die Nachkommen Josefs bestimmte das Los folgendes Gebiet: Die Grenze begann am Jordan auf der Höhe von Jericho und lief an den Quellen östlich der Stadt vorbei durch die Wüste, die sich ins Gebirge hinaufzieht bis nach Bet-El.2 Von dort lief sie weiter nach Lus[1] und zog sich zum Gebiet der Arkiter[2] hinüber nach Atarot,[3]3 zog sich bergab nach Westen zum Gebiet der Jafletiter[4] und zum unteren Bet-Horon über Geser bis zum Meer.4 Das war die Südgrenze des Gebiets, das die Nachkommen Josefs, die Stämme Efraïm und Manasse, erhielten.5 Der Stamm Efraïm erhielt folgendes Gebiet: Seine Südgrenze begann östlich von Atarot-Addar, lief durch das obere Bet-Horon6 und von dort zum Meer. Die Nordgrenze ging von Michmetat ostwärts nach Taanat-Schilo bis nach Janoach.7 Von Janoach stieg sie hinunter nach Atarot und Naara, stieß auf Jericho und lief am Jordan aus.8 Von Tappuach aus lief die Grenze westwärts zum Bach Kana und endete am Meer. Das ist der Erbbesitz für den Stamm Efraïm mit seinen Sippen.9 Dazu kamen noch die Städte und Dörfer, die den Efraïmiten zugesprochen wurden, obwohl sie im Stammesgebiet von Manasse lagen.10 Doch sie vertrieben die Kanaaniter von Geser nicht. So kam es, dass diese bis heute dort wohnen, aber Zwangsarbeiten verrichten müssen.

Josua 16

Noua Traducere Românească

von Biblica
1 Teritoriul urmașilor lui Iosif începea de la Iordan, din dreptul Ierihonului, către apele Ierihonului, în partea de răsărit și urca prin pustie, de la Ierihon către muntele Betelului.2 Apoi începea de la Betel (adică Luz), traversa către hotarul archiților spre Atarot3 și cobora înspre apus, către teritoriul iafletiților, până la hotarul Bet‑Horonul de Jos și până la Ghezer, atingând în final țărmul mării.4 Acolo și‑au primit moștenirea urmașii lui Iosif – Manase și Efraim.5 Iată care era teritoriul urmașilor lui Efraim, potrivit clanurilor lor: hotarul moștenirii lor dinspre răsărit începea de la Atarot-Adar, urca până la Bet‑Horonul de Sus6 și atingea țărmul mării. Din Micmetat, în nord, se întorcea către răsărit, înspre Taanat-Șilo, traversând Ianoah în partea de răsărit.7 Din Ianoah cobora la Atarot și Naarata, atingând Ierihonul și ajungând la Iordan.8 Din Tapuah mergea către apus înspre uedul[1] Kana și atingea țărmul mării. Aceasta era moștenirea seminției efraimiților, potrivit clanurilor lor. (Jos 12,1)9 Efraimiții mai aveau și un număr de cetăți în teritoriul urmașilor lui Manase, fiecare cetate având satele dimprejurul ei.10 Ei nu i‑au alungat însă pe canaaniții care locuiau la Ghezer și, prin urmare, canaaniții au locuit printre efraimiți până în ziua aceasta, fiind puși la muncă de corvoadă.