Iov 5 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Strigă! Îți va răspunde cineva? Spre care dintre cei sfinți te vei întoarce? 2 Mânia îl omoară pe nebun, iar aprinderea îl ucide pe cel nesăbuit. 3 L‑am văzut pe cel nebun prinzând rădăcini și imediat i‑am blestemat locuința. 4 Copiii săi sunt departe de a fi în siguranță, sunt zdrobiți la poartă și nu este nimeni să‑i scape. 5 Cel flămând îi mănâncă secerișul, adunându‑l chiar dintre spini, iar cel însetat râvnește bogăția lui. 6 Pentru că nenorocirea nu iese din țărână și necazul nu răsare din pământ. 7 Totuși, omul este născut pentru necaz, după cum scânteia este născută pentru zbor. 8 În ce mă privește, eu Îl voi căuta pe Dumnezeu și lui Dumnezeu Îi voi spune cauza mea. 9 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 10 El dă ploaie pe fața pământului și trimite ape pe câmpie. 11 Îi înalță pe cei smeriți și celor în necaz le dă siguranță. 12 El strică planurile celor vicleni și astfel mâinile lor nu au succes. 13 El îi prinde pe cei înțelepți în viclenia lor, iar planurile celor înșelători sunt zădărnicite. 14 Ziua sunt în întuneric, iar la amiază bâjbâie ca în timpul nopții. 15 Îl scapă pe nevoiaș de sabia gurii lor și din mâna celui puternic. 16 Astfel, cel sărac are speranță, iar nedreptății i se închide gura. 17 Iată, ferice de omul pe care‑l mustră Dumnezeu! Prin urmare, nu disprețui disciplinarea Celui Atotputernic^[1]! 18 El rănește, însă tot El leagă rana, El zdrobește, însă tot mâna Sa vindecă. 19 Din șase necazuri te va scăpa și nici în al șaptelea nu te va atinge niciun rău. 20 Te va scăpa de la moarte în timp de foamete și de lovitura sabiei în timp de război. 21 Vei fi adăpostit de biciul limbii și nu te vei teme când va veni nenorocirea. 22 Vei râde înaintea nenorocirii și a foametei și nu te vei teme de vietățile pământului. 23 Pentru că vei face legământ cu pietrele câmpului, și vietățile câmpului vor fi în pace cu tine. 24 Îți vei ști cortul în siguranță și, când îți vei căuta lucrurile, nu vei găsi nimic lipsă. 25 Vei ști că sămânța ta va fi numeroasă, și odraslele tale vor fi ca iarba pământului. 26 Vei intra în mormânt încă în putere, ca un snop de grâu treierat la vremea lui. 27 Iată că noi am cercetat aceasta și așa este! Ascultă și să știi aceasta pentru tine însuți!“

Lutherbibel 2017

de la Deutsche Bibelgesellschaft

1 Rufe doch, ob einer dir antwortet! Und an welchen von den Heiligen willst du dich wenden? 2 Denn einen Toren tötet der Unmut, und den Unverständigen bringt der Eifer um. 3 Ich sah einen Toren Wurzel schlagen, und sogleich fluchte ich seinem Hause. (Ps 37:35) 4 Seinen Kindern bleibt Hilfe fern, und sie werden zerschlagen im Tor; denn kein Erretter ist da. 5 Seine Ernte verzehrt der Hungrige, und auch aus den Hecken holt er sie, und nach seinem Gut lechzen die Durstigen. 6 Denn Unheil geht nicht aus der Erde hervor, und Mühsal wächst nicht aus dem Acker; 7 sondern der Mensch wird zur Mühsal geboren, wie die Funken des Feuers emporfliegen. 8 Ich aber würde mich zu Gott wenden und meine Sache vor ihn bringen, 9 der große Dinge tut, die nicht zu erforschen sind, und Wunder, die nicht zu zählen sind, (Iov 9:10) 10 der den Regen aufs Land gibt und Wasser kommen lässt auf die Gefilde, 11 der die Niedrigen erhöht und den Betrübten emporhilft. (Ps 75:8; Lu 1:52) 12 Er macht zunichte die Pläne der Klugen, dass ihre Hände nichts zustande bringen. 13 Er fängt die Weisen in ihrer Klugheit und stürzt den Rat der Verkehrten, (1 Cor 3:19) 14 dass sie am Tage in Finsternis laufen und tappen am Mittag wie in der Nacht. (Is 59:9) 15 Er hilft dem Armen vor dem Schwert, vor ihrem Mund und vor der Hand des Mächtigen den Elenden. 16 Dem Armen wird Hoffnung zuteil, und die Bosheit muss ihren Mund zuhalten. 17 Siehe, selig ist der Mensch, den Gott zurechtweist; darum widersetze dich der Zucht des Allmächtigen nicht. (Ps 94:12; Prov 3:11) 18 Denn er verletzt und verbindet; er zerschlägt und seine Hand heilt. (Deut 32:39; Os 6:1) 19 In sechs Trübsalen wird er dich erretten, und in sieben wird dich kein Übel anrühren. (Ps 37:24; Prov 24:16) 20 In der Hungersnot wird er dich vom Tod erlösen und im Kriege von des Schwertes Gewalt. 21 Er wird dich verbergen vor der Geißel der Zunge, dass du dich nicht fürchten musst, wenn Verderben kommt. 22 Über Verderben und Hunger wirst du lachen und dich vor den wilden Tieren im Lande nicht fürchten. 23 Denn dein Bund wird sein mit den Steinen auf dem Felde, und die wilden Tiere werden Frieden mit dir halten, (Is 11:6; Os 2:20) 24 und du wirst erfahren, dass deine Hütte Frieden hat, und wirst deine Stätte überschauen und nichts vermissen, 25 und du wirst erfahren, dass deine Kinder sich mehren und deine Nachkommen wie das Gras auf Erden sind, 26 und du wirst im Alter zu Grabe kommen, wie Garben eingebracht werden zur rechten Zeit. 27 Siehe, das haben wir erforscht, so ist es; darauf höre und merke du dir’s.