Ieremia 51 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Așa vorbește DOMNUL: „Iată, voi stârni un vânt^[1] distrugător împotriva Babilonului și împotriva locuitorilor din Leb‑Kamai^[2]. (Ier 25:26) 2 Voi trimite împotriva Babilonului niște străini care îl vor vântura și‑i vor goli țara. Ei o vor ataca din toate părțile în ziua nenorocirii. 3 Să se întindă arcul împotriva celui ce‑și întinde arcul și împotriva celui ce se mândrește cu armura lui!^[3] Nu‑i cruțați pe tinerii lui! Dați‑i spre nimicire^[4] toată oștirea! (Ier 25:9) 4 Vor cădea uciși în țara caldeenilor, străpunși pe străzile ei. 5 Căci Israel și Iuda nu sunt părăsite de Dumnezeul lor, de DOMNUL Oștirilor, deși țara lor^[5] este plină de vină înaintea Sfântului lui Israel. 6 Fugiți din Babilon! Scăpați‑vă viața, ca nu cumva să fiți nimiciți din cauza nelegiuirii lui, căci vremea răzbunării DOMNULUI a sosit și El îl va răsplăti după meritele lui! 7 Babilonul a fost o cupă de aur în mâna DOMNULUI, care îmbăta întregul pământ. Neamurile au băut din vinul ei și de aceea au înnebunit. 8 Babilonul va cădea deodată și va fi zdrobit! Gemeți pentru el! Aduceți balsam pentru rana lui; poate va putea fi vindecată! 9 Am încercat să vindecăm Babilonul, dar nu s‑a vindecat! Părăsiți‑l și să mergem fiecare în țara lui, căci judecata lui ajunge până la ceruri și se înalță până la nori.“ 10 DOMNUL scoate la lumină dreptatea cauzei noastre. Să mergem și să vestim în Sion lucrarea DOMNULUI, Dumnezeul nostru! 11 Ascuțiți‑vă săgețile și umpleți‑vă tolbele! DOMNUL a trezit duhul regilor Mediei, pentru că planul Lui este să distrugă Babilonul. Aceasta este răzbunarea DOMNULUI, răzbunarea pentru Templul Său. 12 Ridicați un steag împotriva zidurilor Babilonului! Întăriți paza, puneți păzitori, pregătiți o ambuscadă! DOMNUL Își va duce la îndeplinire hotărârea pe care a rostit‑o împotriva locuitorilor Babilonului. 13 Ție, care locuiești lângă ape multe și ai mari bogății, ți‑a venit sfârșitul, iar firul vieții^[6] tale a ajuns la capăt! 14 DOMNUL Oștirilor a jurat pe Sine Însuși: „Te voi umple cu oameni, asemenea unui roi de lăcuste, și ei vor înălța strigăte de victorie asupra ta.“ 15 El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui, și a întins cerurile prin priceperea Lui. 16 La glasul Lui urlă apele din ceruri. El înalță norii de la marginile pământului, trimite fulgerele și ploaia și scoate vântul din cămările Lui. 17 Toți oamenii sunt proști și fără cunoștință; fiecare aurar este făcut de rușine de chipul cioplit. Căci chipurile lui turnate sunt doar o minciună și n‑au nicio suflare în ele. 18 Ei sunt o deșertăciune, o lucrare de batjocură. La vremea pedepsei lor, vor pieri. 19 Dar Partea lui Iacov nu este ca aceștia, căci El este Cel Ce a întocmit totul, chiar și seminția moștenirii Lui – DOMNUL Oștirilor este Numele Lui. 20 „Tu ești buzduganul Meu, arma Mea de luptă! Cu tine zdrobesc neamuri și distrug împărății! 21 Cu tine zdrobesc calul și călărețul! Cu tine zdrobesc carul și conducătorul lui! 22 Cu tine zdrobesc pe bărbat și pe femeie, pe bătrân și pe copil, pe tânăr și pe fecioară! 23 Cu tine zdrobesc pe păstor și turma lui! Cu tine zdrobesc pe plugar și perechea lui de boi! Cu tine zdrobesc pe guvernatori și pe conducători! 24 Înaintea ochilor voștri voi răsplăti Babilonului și tuturor locuitorilor Caldeii pentru tot răul pe care l‑au făcut în Sion, zice DOMNUL.“ 25 „Iată, sunt împotriva ta, munte distrugător, care distrugeai întregul pământ, zice DOMNUL. Îmi voi întinde mâna împotriva ta, te voi rostogoli de pe stânci și te voi preface într‑un munte aprins. 26 Nimeni nu va mai lua din tine pietre pentru capul unghiului, nici pietre pentru temelie, căci vei fi un pustiu veșnic, zice DOMNUL!“ 27 „Ridicați un steag în țară! Sunați din trâmbiță^[7] printre neamuri! Puneți deoparte^[8] neamurile împotriva lui! Chemați împotriva lui regatele Araratului^[9], Miniului și Așchenazului! Numiți un comandant împotriva lui! Trimiteți împotriva lui cai precum un roi de lăcuste! (Ier 4:5; Ier 22:7) 28 Puneți deoparte^[10] neamurile împotriva lui – pe regii Mediei, pe guvernatorii lor, pe toți conducătorii lor și toate țările aflate sub stăpânirea lor! 29 Pământul se cutremură și se zvârcolește, căci planurile DOMNULUI împotriva Babilonului se împlinesc – El va preface țara Babilonului într‑un pustiu și nimeni nu va mai locui acolo. 30 Vitejii Babilonului au încetat lupta; ei rămân în fortărețele lor. Puterea le este sleită și au ajuns ca niște femei. Locuințele lor sunt arse și zăvoarele lor sunt sfărâmate. 31 Sol după sol, mesager după mesager aleargă să‑l anunțe pe împăratul Babilonului că cetatea lui este cucerită de la un capăt la celălalt, 32 că trecătorile râului sunt capturate, că mlaștinile cu trestii sunt arse și că războinicii sunt îngroziți.“ 33 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Fiica Babilonului este ca o arie de treierat în perioada când a fost netezită: încă puțin și vine vremea secerișului.“ 34 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, m‑a devorat: m‑a stors de vlagă, m‑a făcut un vas gol. M‑a înghițit ca un monstru, și‑a umplut pântecul cu bunătățile mele și apoi m‑a vărsat. 35 Fie ca violența folosită împotriva mea și a rudelor mele^[11] să se întoarcă împotriva Babilonului, zice locuitoarea Sionului. Fie ca sângele meu să se răsfrângă asupra locuitorilor Caldeii, zice Ierusalimul. 36 De aceea, așa vorbește DOMNUL: „Iată, îți voi apăra cauza și te voi răzbuna; voi seca marea Babilonului și‑i voi usca izvoarele. 37 Babilonul va ajunge un morman de dărâmături, o vizuină de șacali, o pricină de groază și de fluierat, un loc în care nu va mai locui nimeni. 38 Ei toți vor rage ca niște lei, vor mârâi ca niște pui de lei. 39 Dar când vor fi în călduri, le voi pregăti un ospăț și‑i voi îmbăta, ca să salte de veselie și să adoarmă apoi somnul cel de veci și să nu se mai trezească, zice DOMNUL. 40 Îi voi coborî ca pe niște miei la măcelărie, ca pe niște berbeci și țapi. 41 Cum a fost cucerit Șeșakul^[12], cum a fost capturată pricina de laudă a întregului pământ! Cum a ajuns Babilonul o pricină de groază printre neamuri! (Ier 25:26) 42 Marea s‑a înălțat peste Babilon; a fost acoperit de valurile ei învolburate! 43 Cetățile lui au devenit pustii, un pământ uscat și deșertic, o țară în care nu mai locuiește nimeni și pe unde nu mai trece niciun fiu al omului. 44 Îl voi pedepsi pe BEL în Babilon și îi voi smulge din gură ceea ce a înghițit. Neamurile nu vor mai curge spre el, și zidul Babilonului se va prăbuși. 45 Ieși din mijlocul lui, popor al Meu! Fiecare să fugă și să‑și scape viața de mânia aprigă a DOMNULUI! 46 Să nu cumva să vă slăbească inima sau să vă temeți de vestea care se aude în țară. Căci anul acesta vine o veste, iar anul următor o altă veste. Va fi violență în țară, iar un stăpânitor va fi împotriva altui stăpânitor! 47 De aceea, iată, vin zile când voi pedepsi chipurile cioplite ale Babilonului. Toată țara va fi acoperită de rușine și toți cei răniți vor cădea în mijlocul ei. 48 Atunci cerurile și pământul și tot ce cuprind ele vor striga de bucurie asupra Babilonului, căci din nord, îl vor ataca nimicitorii, zice DOMNUL.“ 49 Babilonul trebuie să cadă din cauza celor uciși ai lui Israel, tot așa cum și cei uciși de pe întreg pământul au căzut din cauza Babilonului. 50 Cei care ați scăpat de sabie, plecați și nu întârziați! Amintiți‑vă de DOMNUL, de la depărtare, și să‑și găsească loc^[13] Ierusalimul în inima voastră! 51 Suntem rușinați, căci am auzit insulta! Ne‑am acoperit fețele din cauza rușinii, pentru că niște străini au intrat în sanctuarele Casei DOMNULUI. 52 „Dar iată, vin zile, zice DOMNUL, când îi voi pedepsi chipurile cioplite, și în toată țara lui vor geme răniții. 53 Chiar dacă Babilonul s‑ar înălța până la cer și chiar dacă și‑ar fortifica înălțimile, tot voi trimite nimicitorii împotriva lui, zice DOMNUL. 54 Un strigăt răsună din Babilon. Zgomotul unui mare prăpăd se aude din țara caldeenilor, 55 căci DOMNUL va distruge Babilonul și va face să înceteze în el zarva cea mare. Valuri de nimicitori vor urla ca niște ape mari și zgomotul strigătelor lor va răsuna. 56 Un nimicitor va veni împotriva Babilonului; vitejii lui vor fi capturați și arcurile lor vor fi zdrobite. Căci DOMNUL este un Dumnezeu Care răsplătește! El, cu siguranță, va da fiecăruia plata cuvenită! 57 Eu îi voi îmbăta pe conducătorii și pe înțelepții lui, pe guvernatori, pe ofițeri și pe viteji; ei vor adormi pe vecie și nu se vor mai trezi, zice Împăratul, al Cărui Nume este DOMNUL Oștirilor.“ 58 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi dărâmate, iar porțile lui cele înalte vor fi arse în foc. Popoarele se trudesc degeaba și neamurile muncesc doar pentru foc!“ 59 Iată care este mesajul pe care profetul Ieremia l‑a încredințat lui Seraia, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, când s‑a dus în Babilon cu Zedechia, regele lui Iuda, în al patrulea an al domniei acestuia. (Seraia era căpetenia locului de odihnă). 60 Ieremia a scris într‑un sul toate nenorocirile care vor veni asupra Babilonului – toate cuvintele acestea le‑a scris cu privire la Babilon. 61 Ieremia i‑a zis lui Seraia: „Când vei ajunge în Babilon, vezi să citești toate aceste cuvinte cu voce tare. 62 Apoi să zici: «DOAMNE, Tu ai spus că vei distruge acest loc și că nu va mai fi locuit nici de oameni, nici de animale, ci va deveni un pustiu pe vecie!» 63 Când vei termina de citit acest sul, leagă‑l de o piatră și aruncă‑l în mijlocul Eufratului. 64 Apoi să spui: «Așa se va scufunda Babilonul și nu se va mai ridica din cauza nenorocirilor pe care le voi aduce asupra lui, iar poporul lui va fi neputincios.»“ Până aici sunt cuvintele lui Ieremia.

Lutherbibel 2017

de la Deutsche Bibelgesellschaft

Babel wird zerstört

1 So spricht der HERR: Siehe, ich will einen Sturm des Verderbens erwecken wider Babel und wider die Bewohner Chaldäas. 2 Ich will Worfler nach Babel schicken, die sie worfeln sollen und ihr Land ausfegen; die werden von allen Seiten über sie kommen am Tage des Unheils. (Ier 15:7) 3 Der Schütze spanne seinen Bogen und erhebe sich in seinem Panzer! Verschont nicht ihre junge Mannschaft, vollstreckt den Bann an ihrem ganzen Heer, 4 dass die Erschlagenen daliegen im Lande der Chaldäer und die Erstochenen auf ihren Gassen! 5 Fürwahr, Israel und Juda sollen nicht Witwen bleiben, verlassen von ihrem Gott, dem HERRN Zebaoth; denn das Land der Chaldäer hat sich sehr verschuldet am Heiligen Israels. (Is 54:4; Ier 50:29) 6 Flieht aus Babel und rette ein jeder sein Leben, dass ihr nicht untergeht in seiner Schuld. Denn dies ist für den HERRN die Zeit der Rache, um ihm seine Taten zu vergelten. (Ier 50:8; Apo 18:4) 7 Ein goldener Kelch, der alle Welt trunken gemacht hat, war Babel in der Hand des HERRN. Alle Völker haben von seinem Wein getrunken; darum sind die Völker so toll geworden. (Ier 25:15; Apo 17:4; Apo 18:3) 8 Wie plötzlich ist Babel gefallen und zerschmettert! Heult über Babel, bringt Balsam für seine Wunden, ob es vielleicht geheilt werden könnte. (Is 21:9) 9 Wir wollten Babel heilen; aber es war nicht zu heilen. So lasst es fahren und lasst uns ein jeder in sein Land ziehen! Denn seine Strafe reicht bis an den Himmel und langt hinauf bis an die Wolken. 10 Der HERR hat unsere Gerechtigkeit ans Licht gebracht. Kommt, lasst uns in Zion erzählen die Werke des HERRN, unseres Gottes! 11 Ja, schärft nun die Pfeile und füllt die Köcher! Der HERR hat den Mut der Könige von Medien erweckt; denn seine Gedanken stehen wider Babel, dass er es verderbe. Denn dies ist die Vergeltung des HERRN, die Vergeltung für seinen Tempel. (Is 13:17; Ier 50:28) 12 Ja, erhebt nun das Banner gegen die Mauern von Babel, macht stark die Wachen, bestellt Wächter, legt einen Hinterhalt! Denn der HERR hat sich’s vorgenommen und wird’s auch tun, was er gegen die Einwohner von Babel geredet hat. 13 Die du an großen Wassern wohnst und große Schätze hast, dein Ende ist gekommen, dein Lebensfaden wird abgeschnitten! (Apo 17:1) 14 Der HERR Zebaoth hat bei sich geschworen: Wenn ich dich auch gefüllt habe mit Menschen wie mit Heuschrecken, so wird man doch gegen dich das Kriegsgeschrei anstimmen.

Babel, das verworfene Werkzeug Gottes

15 Er hat die Erde durch seine Kraft gemacht und den Erdkreis bereitet durch seine Weisheit und den Himmel ausgebreitet durch seinen Verstand. (Ier 10:12) 16 Wenn er donnert, so ist Wasser die Menge am Himmel; Wolken lässt er heraufziehen vom Ende der Erde. Er macht die Blitze, dass es regnet, und lässt den Wind kommen aus seinen Kammern. (Ps 135:7) 17 Alle Menschen aber sind Toren mit ihrer Kunst, und alle Goldschmiede stehen beschämt da mit ihren Bildern; denn ihre Götzen sind Trug und haben kein Leben. 18 Sie sind nichts, ein Spottgebilde; sie müssen zugrunde gehen, wenn sie heimgesucht werden. 19 Aber so ist der nicht, der Jakobs Anteil ist, sondern er ist’s, der alle Dinge geschaffen hat, und Israel ist der Stamm seines Erbteils. Er heißt HERR Zebaoth. (Deut 32:9) 20 Du, Babel, bist mein Hammer, meine Kriegswaffe; durch dich zerschmettere ich Völker und zerstöre Königreiche. (Ier 50:23) 21 Durch dich zerschmettere ich Rosse und Reiter, Wagen und Fahrer. 22 Durch dich zerschmettere ich Männer und Frauen, Alte und Junge, Jünglinge und Jungfrauen. 23 Durch dich zerschmettere ich Hirten und Herden, Bauern und Gespanne und Fürsten und Herren. 24 Aber nun will ich Babel und allen Bewohnern von Chaldäa vergelten alle ihre Bosheit, die sie an Zion begangen haben, vor euren Augen, spricht der HERR. (Ier 50:29) 25 Siehe, ich will an dich, du Berg des Verderbens, der du Verderben gebracht hast über alle Welt, spricht der HERR. Ich will meine Hand wider dich ausstrecken und dich von den Felsen herabwälzen und will einen verbrannten Berg aus dir machen, 26 dass man weder Ecksteine noch Grundsteine aus dir nehmen kann, sondern eine ewige Wüste sollst du sein, spricht der HERR.

Der Kampf der Völker gegen Babel

27 Richtet auf das Banner auf Erden, blast die Posaune unter den Völkern! Heiligt die Völker zum Kampf gegen die Stadt Babel! Ruft wider sie die Königreiche Ararat, Minni und Aschkenas! Sammelt Kriegsleute gegen sie, bringt Rosse herauf wie Heuschrecken! (Gen 10:3; Is 13:3) 28 Heiligt die Völker zum Kampf gegen sie, die Könige von Medien samt ihren Statthaltern und allen Vorstehern und das ganze Land ihrer Herrschaft! 29 Da erbebt und erzittert das Land, wenn die Gedanken des HERRN sich erfüllen wider Babel, dass er das Land Babel zur Wüste mache, darin niemand wohnt. 30 Die Helden zu Babel geben den Kampf auf, sie bleiben in der Festung. Mit ihrer Stärke ist’s aus, sie sind Weiber geworden; Babels Wohnungen sind in Brand gesteckt und seine Riegel zerbrochen. (Ier 50:37) 31 Ein Läufer begegnet dem andern und ein Bote dem andern, um dem König von Babel anzusagen, dass seine Stadt genommen sei an allen Enden 32 und die Furten besetzt seien und die Bollwerke verbrannt und die Kriegsleute verzagt. 33 Denn so spricht der HERR Zebaoth, der Gott Israels: Die Tochter Babel ist wie eine Tenne, wenn man sie feststampft; bald ist die Zeit der Ernte da.

Gott führt Jerusalems Rechtsstreit

34 »Nebukadnezar, der König von Babel, hat mich gefressen und umgebracht, er hat aus mir ein leeres Gefäß gemacht. Er hat mich verschlungen wie ein Drache, er hat seinen Bauch gefüllt mit meinen Kostbarkeiten; er hat mich vertrieben. 35 Über Babel komme der Frevel, der an mir begangen ist und an meinem Fleische«, soll die Einwohnerin von Zion sagen, »und mein Blut komme über die Bewohner von Chaldäa!«, soll Jerusalem sagen. 36 Darum, so spricht der HERR: Siehe, ich will deine Sache führen und dich rächen. Ich will ihr Meer austrocknen und ihre Brunnen versiegen lassen. 37 Und Babel soll zu Steinhaufen und zur Wohnung der Schakale werden, zum Entsetzen und zum Spott, dass niemand darin wohne. (Ier 50:13) 38 Sie sollen miteinander brüllen wie die Löwen und knurren wie die jungen Löwen. 39 Ihrer Gier will ich ein Mahl zurichten und will sie trunken machen, dass sie umsinken und in ewigen Schlaf fallen, von dem sie nimmermehr aufwachen sollen, spricht der HERR. 40 Ich will sie hinabführen wie Lämmer zur Schlachtbank, wie Widder und Böcke. 41 Wie ist Scheschach^[1] gefallen und die in aller Welt Berühmte eingenommen! Wie ist Babel zum Entsetzen geworden unter den Völkern! (Ier 25:26) 42 Das Meer ist über Babel gegangen, und mit der Menge seiner Wellen ist es bedeckt. 43 Seine Städte sind zur Wüste und zu einem dürren, öden Lande geworden, zum Lande, darin niemand wohnt und das kein Mensch durchzieht. 44 Ja, den Bel zu Babel suche ich heim und reiße aus seinem Rachen, was er verschlungen hat. Und die Völker sollen nicht mehr zu ihm laufen; denn es sind auch die Mauern von Babel zerfallen. (Is 46:1; Ier 50:2)

Gottes Volk zieht aus Babel

45 Zieh aus von dort, mein Volk, und rette ein jeder sein Leben vor dem grimmigen Zorn des HERRN! 46 Euer Herz könnte sonst weich werden und verzagen vor den Gerüchten, die man im Lande hören wird. Denn es wird in einem Jahr ein Gerücht umgehen und danach im nächsten Jahr wieder ein Gerücht, und Gewalt wird im Lande sein und ein Herrscher wider den andern. 47 Darum siehe, es kommt die Zeit, dass ich die Götzen zu Babel heimsuchen will und sein ganzes Land zuschanden werden soll und alle seine Erschlagenen darin liegen werden. 48 Himmel und Erde und alles, was darinnen ist, werden jauchzen über Babel, dass seine Verwüster von Norden kommen, spricht der HERR. (Apo 18:20) 49 Und Babel muss fallen für die Erschlagenen Israels, wie für Babel gefallen sind die Erschlagenen der ganzen Erde. 50 Die ihr dem Schwert entronnen seid, zieht fort, säumet nicht! Gedenkt des HERRN in fernem Lande und lasst euch Jerusalem im Herzen sein! (Ps 137:5) 51 Wir sind zuschanden geworden, da wir Schmach hören mussten; Scham bedeckt unser Angesicht, da Fremde über die Heiligtümer im Hause des HERRN kamen. 52 Darum siehe, die Zeit kommt, spricht der HERR, dass ich die Götzen Babels heimsuchen will, und im ganzen Lande sollen die tödlich Verwundeten stöhnen. 53 Und wenn Babel zum Himmel emporstiege und seine Festung unzugänglich hoch machte, so sollen doch Verwüster von mir über die Stadt kommen, spricht der HERR. (Gen 11:4; Is 14:13)

Babels endgültiger Untergang

54 Man hört ein Geschrei aus Babel und einen großen Jammer aus der Chaldäer Lande; 55 denn der HERR verwüstet Babel und vertilgt aus ihm das große Getümmel. Wellen brausen heran wie große Wasser, es erschallt ihr lautes Tosen; 56 denn es ist über Babel der Verwüster gekommen. Seine Helden werden gefangen, ihre Bogen zerbrochen; denn der Gott der Vergeltung, der HERR, zahlt es ihnen heim. (Deut 32:39) 57 Ich will seine Fürsten, Weisen, Herren und Hauptleute und seine Krieger trunken machen, dass sie in ewigen Schlaf sinken sollen, von dem sie nimmermehr aufwachen, spricht der König, der da heißt HERR Zebaoth. (Ier 39:1) 58 So spricht der HERR Zebaoth: Die Mauern des großen Babel sollen geschleift und seine hohen Tore mit Feuer verbrannt werden, dass die Arbeit der Völker umsonst sei und dem Feuer verfalle, was die Nationen mit Mühe erbaut haben. (Hab 2:13)

Die Schriftrolle im Euphrat

59 Dies ist das Wort, das der Prophet Jeremia befahl Seraja, dem Sohn Nerijas, des Sohnes Machsejas, als er mit Zedekia, dem König von Juda, nach Babel zog im vierten Jahr seiner Herrschaft. Und Seraja war Quartiermeister. (Ier 36:4) 60 Und Jeremia schrieb all das Unheil, das über Babel kommen sollte, in ein Buch, nämlich alle diese Worte, die wider Babel geschrieben sind. (Ier 50:1) 61 Und Jeremia sprach zu Seraja: Wenn du nach Babel kommst, so schaue zu und lies alle diese Worte vor 62 und sprich: HERR, du hast geredet gegen diese Stätte, dass du sie ausrotten willst, dass niemand mehr darin wohne, weder Mensch noch Vieh, sondern dass sie immerdar wüst sei. (Ier 26:1; Ier 50:3) 63 Und wenn du das Buch ausgelesen hast, so binde einen Stein daran und wirf’s in den Euphrat (Apo 18:21) 64 und sprich: So soll Babel versinken und nicht wieder aufkommen von dem Unheil, das ich über sie bringen will. So weit die Worte Jeremias.