1Când a auzit că Abner a murit în Hebron, lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, i s‑au înmuiat mâinile, și tot Israelul s‑a îngrozit.2Fiul lui Saul avea două căpetenii peste cetele de prădători. Unul se numea Baana, iar celălalt se numea Recab. Aceștia erau fiii lui Rimon, din Beerot, din seminția lui Beniamin – Beerot este considerat ca făcând parte din Beniamin3deoarece beerotiții fugiseră la Ghitaim. Ei au locuit acolo ca străini până în ziua aceasta.4(Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu care era olog de ambele picioare. Acesta era în vârstă de cinci ani când a sosit din Izreel vestea morții lui Saul și a lui Ionatan. Doica sa l‑a luat și a fugit cu el, însă în graba ei, copilul a căzut și a rămas olog. Numele lui era Mefiboșet).5Într‑o zi, acești fii ai lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, au plecat spre casa lui Iș‑Boșet și au sosit acolo în arșița zilei, tocmai când acesta se odihnea la amiază.6Au pătruns până în interiorul casei ca și cum ar fi dorit să ia niște grâu și l‑au înjunghiat în stomac. Apoi Recab și fratele său, Baana, au reușit să scape.7Ei intraseră în casă, în timp ce acesta era culcat pe pat, în dormitorul său. După ce l‑au înjunghiat și l‑au omorât, i‑au tăiat capul. Apoi, luându‑i capul cu ei, au străbătut Araba[1] toată noaptea. (2 Sam 2:29)8Au adus capul lui Iș‑Boșet la David, la Hebron, și i‑au zis regelui: – Iată capul lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, dușmanul tău, care a căutat să‑ți ia viața. Astăzi, DOMNUL l‑a răzbunat pe stăpânul meu, regele, împotriva lui Saul și a seminței lui.9David însă le‑a răspuns lui Recab și fratelui său, Baana, fiii lui Rimon din Beerot: – Viu este DOMNUL, Care m‑a izbăvit din toate necazurile,10că pe cel care m‑a înștiințat, zicând: „Iată, Saul este mort!“, crezând că îmi aduce vești bune, l‑am prins și l‑am ucis la Țiklag. Aceasta a fost răsplata pentru vestea pe care mi‑a adus‑o.11Oare nu voi face cu atât mai mult unor ticăloși care ucid un om drept în casa și în patul său? Prin urmare, să nu cer eu sângele lui din mâna voastră și să nu vă șterg eu de pe fața pământului?12David le‑a poruncit oamenilor săi, iar aceștia i‑au ucis. Le‑au tăiat mâinile și picioarele și le‑au atârnat trupurile lângă iazul din Hebron. Capul lui Iș‑Boșet însă l‑au luat și l‑au înmormântat în mormântul lui Abner din Hebron.
1Als aber der Sohn Sauls hörte, dass Abner in Hebron umgekommen war, verließ ihn der Mut, und ganz Israel erschrak. (2 Sam 2:8; 2 Sam 3:27)2Es hatte aber der Sohn Sauls zwei Männer als Hauptleute der Streifscharen; der eine hieß Baana, der andere Rechab, Söhne Rimmons von Beerot aus dem Stamm Benjamin. Denn Beerot wurde auch zu Benjamin gerechnet;3dann aber flohen die Beerotiter nach Gittajim und wohnten dort als Fremdlinge bis auf den heutigen Tag.4Auch hatte Jonatan, der Sohn Sauls, einen Sohn, der war lahm an beiden Füßen; er war nämlich fünf Jahre alt, als die Kunde von Saul und Jonatan aus Jesreel kam, und seine Amme hatte ihn aufgehoben und war geflohen, und während sie eilends floh, fiel er hin und war fortan lahm. Er hieß Mefi-Boschet[1]. (2 Sam 9:3)5So gingen nun Rechab und Baana, die Söhne Rimmons von Beerot, hin und kamen zum Hause Isch-Boschets, als der Tag am heißesten war; und er ruhte auf seinem Lager am Mittag. (2 Sam 2:8)6Und sie kamen ins Haus, als wollten sie Weizen holen, und stachen ihn in den Bauch. Und Rechab und sein Bruder Baana entrannen. (2 Sam 2:23; 2 Sam 20:10)7Als sie ins Haus gekommen waren, lag er auf seinem Bett in seiner Schlafkammer. Und sie stachen ihn tot und hieben ihm den Kopf ab und nahmen seinen Kopf und gingen den Weg durch das Jordantal die ganze Nacht (1 Sam 17:51; 2 Sam 2:29; 2 Sam 20:22)8und brachten das Haupt Isch-Boschets zu David nach Hebron und sprachen zum König: Siehe, da ist das Haupt Isch-Boschets, des Sohnes Sauls, deines Feindes, der dir nach dem Leben getrachtet hat. Der HERR hat heute meinen Herrn, den König, gerächt an Saul und an seinem Geschlecht.9Da antwortete David Rechab und seinem Bruder Baana, den Söhnen Rimmons aus Beerot: So wahr der HERR lebt, der mich aus aller Bedrängnis erlöst hat: (1 Re 1:29)10Ich habe den, der mir verkündete: Saul ist tot, und meinte, er wäre ein guter Bote, ergriffen und getötet in Ziklag, dem ich doch Lohn für eine gute Botschaft hätte geben sollen. (2 Sam 1:15)11Und wenn Frevler einen gerechten Mann in seinem Hause auf seinem Lager getötet haben, sollte ich sein Blut nicht fordern von euren Händen und euch von der Erde vertilgen? (2 Sam 3:39)12Und David gebot seinen Männern; die schlugen sie tot und hieben ihnen Hände und Füße ab und hängten sie auf am Teich in Hebron. Aber das Haupt Isch-Boschets nahmen sie und begruben es in Abners Grab in Hebron. (Deut 21:22; 1 Sam 31:10)