Proverbele 19 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Mai mult prețuiește un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze necinstite și nesăbuit. 2 Nu este bine să ai dorință fără cunoaștere,^[1] iar cel ce se grăbește cu picioarele greșește calea. 3 Nebunia unui om îi sucește calea, iar apoi inima lui se înfurie împotriva DOMNULUI. 4 Bogăția aduce mulți prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. 5 Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. 6 Mulți imploră favoarea unui om generos^[2] și oricine este prieten cu cel ce dă daruri. 7 Toți frații săracului îl urăsc; cu atât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El urmărește cuvinte care nu înseamnă nimic pentru el^[3]. 8 Cine dobândește înțelepciunea își iubește sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine. 9 Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit și cel ce spune minciuni va pieri. 10 Luxul nu este potrivit pentru un nesăbuit, cu atât mai puțin un rob care stăpânește peste prinți. 11 Chibzuința unui om îl face încet la mânie și este o onoare pentru el să treacă peste o insultă. 12 Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoința lui este ca roua ierbii. 13 Un fiu nesăbuit este ruina tatălui său, iar o soție cicălitoare este ca picăturile de ploaie care cad întruna.^[4] 14 Casa și averea sunt o moștenire de la părinți, dar o soție înțeleaptă este de la DOMNUL. 15 Lenea te cufundă într‑un somn adânc, și omul trândav suferă de foame. 16 Cine păzește porunca își păzește viața, dar cine disprețuiește căile Lui va muri.^[5] 17 Cine arată bunăvoință față de sărac Îl împrumută pe DOMNUL, iar El îi va răsplăti binefacerea. 18 Disciplinează‑ți fiul cât mai este încă speranță, dar nu‑ți pune inima să‑i provoci moartea. 19 Cel iute la mânie trebuie să‑și poarte pedeapsa, căci dacă‑l scapi de ea, va trebui să faci din nou lucrul acesta. 20 Ascultă sfatul și primește învățătura îndrumarea ca să fii înțelept pentru restul zilelor tale. 21 Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea DOMNULUI este cea care rămâne în picioare. 22 Ceea ce este de dorit la un om este dragostea lui loială și este mai bine să fii sărac decât mincinos. 23 Teama de DOMNUL duce la viață, iar cel ce o are înnoptează sătul, fără să fie vizitat de rău. 24 Leneșul își întinde mâna în farfurie și n‑o mai duce înapoi la gură. 25 Bate‑l pe batjocoritor, și cel naiv va deveni chibzuit; mustră‑l pe cel priceput și va înțelege cunoașterea. 26 Cine își jefuiește tatăl și își alungă mama este un fiu care aduce rușine și dispreț. 27 Fiule, dacă vei înceta să asculți îndrumarea, te vei îndepărta de cuvintele cunoștinței! 28 Un martor de nimic își bate joc de justiție, și gura celor răi înghite nelegiuirea. 29 Judecățile sunt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spatele nesăbuiților.

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 По-добре сиромах, който ходи в своята непорочност, нежели (богат) с лъжливи уста, при това и глупав. (Prov 28:6) 2 Не е добре на душата без знание, и който бърза с нозете, препъва се. (Prov 6:18) 3 Глупостта на човека изкривява пътя му, а сърцето му негодува против Господа. (Iac 1:13; Sir 15:11) 4 Богатството притуря много приятели, а сиромаха го напуска и приятелят му. (Prov 14:20) 5 Лъжесвидетел не ще остане ненаказан, и който говори лъжа, не ще се спаси. (Deut 19:19) 6 Мнозина се подмилкват на големците, и всякой е приятел на човек, който прави подаръци. 7 Сиромаха мразят всичките му братя, още повече приятелите му странят от него: припка след тях, за да поговори, но – и това няма. 8 Който придобива разум, обича душата си; който пази благоразумие, намира добро. 9 Лъжесвидетел не ще остане ненаказан, и който говори лъжа, ще загине. (Prov 21:28) 10 На глупец не прилича разкош, още повече на роб – да господарува над князе. (Prov 30:21) 11 Благоразумието прави човека бавен на гняв, и за него е слава да бъде снизходителен към грешки. (Prov 14:29) 12 Гневът на царя е като лъвски рев, а благоволението му – като роса по трева. (Ro 13:4) 13 Глупав син е съкрушение за баща си, и свадлива жена е като неспирен капчук. (Prov 10:1) 14 Къща и имот са наследство от родители, а разумна жена – от Господа. (Prov 18:23) 15 Мързел потопява в сънливост, и нехайна душа ще търпи глад. 16 Който пази заповед, запазва душата си, а който нехае за своите пътища, ще загине. (Prov 3:21; Lu 11:28) 17 Който прави добро на сиромах, дава назаем Господу, и Той ще му отплати за неговото благодеяние. (Mat 10:42; Mat 25:40) 18 Наказвай сина си, докле има надежда, и не се възмущавай от вика му. (Prov 13:25; Prov 23:13) 19 Гневливият нека търпи наказание, защото, ако го пожалиш, ще трябва да го наказваш още повече. 20 Слушай съвет и приемай изобличение, за да станеш отпосле мъдър. 21 В сърцето на човека има много кроежи, но сбъдва се само определеното от Господа. (Iov 23:13; Prov 16:1) 22 Радост за човека е неговата благотворителност, и сиромахът е по-добър, отколкото лъжецът. 23 Страхът Господен води към живот, и който го има, винаги ще бъде доволен, и зло няма да го постигне. 24 Мързеливец потапя ръка в блюдото и не иска да я подигне до устата си. (Prov 26:15) 25 Ако накажеш кощунника, и простият ще стане благоразумен; и ако изобличиш разумния, той ще разбере поуката. (Prov 21:11) 26 Който съсипва баща и изпъжда майка, е син безсрамен и безчестен. (Prov 15:20) 27 Престани, синко, да слушаш внушения, които те отклоняват от думите на разума. 28 Лукав свидетел се гаври със съда, и устата на беззаконниците гълтат неправда. (Iov 15:16) 29 Готови са за кощунници съдилища, и удари за тялото на глупците.