de la Biblica1Vinul este batjocoritor și băutura tare este gălăgioasă; oricine este amețit de ele nu este înțelept.2Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul unui leu; cel ce îl înfurie, păcătuiește împotriva sa însuși.3Este o onoare pentru om să se abțină de la ceartă, dar orice nebun se dezlănțuie.4Leneșul nu ară toamna, așa că nu va găsi nimic la seceriș.5Sfaturile inimii unui om sunt ca niște ape adânci, dar cel priceput știe să scoată din ele.6Mulți oameni își proclamă loialitatea, dar cine poate găsi un om credincios?7Cel drept umblă în integritatea lui; ferice de copiii lui după el!8Când regele stă pe tronul judecății, spulberă orice rău cu privirea lui.9Cine poate spune: „Mi‑am păstrat inima curată, sunt curat și fără păcat“?10Greutățile diferite și măsurile diferite sunt ambele o urâciune înaintea DOMNULUI.11Chiar și un tânăr se face cunoscut prin faptele lui, dacă purtarea lui este curată și dreaptă.[1]12Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le‑a făcut pe amândouă!13Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac! Deschide ochii și te vei sătura de pâine!14„Rău! Rău!“, spune cumpărătorul, și, plecând, se laudă.15Există aur și o mulțime de rubine, dar buzele care răspândesc cunoștința sunt un giuvaier prețios.16Ia‑i haina, căci a girat pentru un străin, și ține‑o garanție, căci a girat pentru o străină!17Pâinea înșelăciunii este dulce omului, dar, după aceea, gura lui va fi plină de pietriș.18Planurile se pun la cale prin sfat. Deci, fă războiul prin îndrumări!19Cel ce umblă cu bârfa dezvăluie un secret; să nu te amesteci cu cel ce‑și deschide buzele.20Dacă un om își blestemă tatăl sau mama, i se va stinge candela în negura nopții.21O moștenire câștigată repede[2] la început nu va fi binecuvântată la sfârșit.22Nu spune: „Îi voi întoarce eu acest rău!“ Nădăjduiește în DOMNUL, și El te va izbăvi!23Greutățile diferite sunt o urâciune înaintea DOMNULUI și talerele înșelătoare nu sunt un lucru bun.24Pașii omului sunt îndrumați de DOMNUL. Cum și‑ar putea înțelege omul propria‑i cale?25Este o cursă pentru om să facă în pripă o promisiune sfântă și abia mai târziu să se gândească la jurămintele făcute.26Un rege înțelept îi spulberă pe cei răi și trece cu roata de treierat peste ei.27Suflarea omului este o candelă a DOMNULUI, care cercetează toate odăile pântecului.28Bunătatea și credincioșia îl protejează pe rege și, prin bunătate, tronul lui este în siguranță.29Gloria tinerilor este puterea lor, iar podoaba bătrânilor este părul alb.30Vânătăile rănilor curăță de rău, iar bătăile curăță odăile pântecului.
Proverbele 20
Библия, синодално издание
de la Bulgarian Bible Society1Виното е присмехулко, сикерът – размирник; и всякой, който се увлича от тях, е неразумен. (Is 28:7; Ef 5:18)2Заплаха от царя е като лъвски рев: който го дразни, греши против себе си. (Prov 19:12)3Чест е за човека да се въздържи от свада; а всякой глупец е закачлив.4Мързеливец зиме не оре: ще потърси през лятото – и няма нищо.5Помислите в сърцето на човека са дълбоки води, но разумен човек ги изчерпва. (Prov 18:4)6Мнозина хвалят човека за милосърдието му, но кой намира истински човек? (Mat 6:2; Lu 18:8)7Праведник ходи в своята непорочност: блажени са децата му след него. (Deut 7:13)8Цар, който седи на съдийски престол, с очите си разпръсва всяко зло.9Кой може каза: „очистих сърцето си, чист съм от греха си“? (1 Re 8:46; 2 Cro 6:36; Iov 14:4; Ps 50:7; 1 Ioan 1:8; Sir 7:5)10Нееднакви теглилки, нееднаква мярка – едното и другото са гнусота пред Господа. (Prov 11:1)11Дори и дете може да се познае по работите му: чисто ли и правилно ли ще бъде поведението му?12Ухо, което слуша, и око, което гледа, – и едното и другото е Господ създал. (Ex 4:11; Ps 93:5)13Не обичай да спиш, за да не осиромашееш; дръж открити очите си, и ще ядеш хляб до насита.14„Лошо е, лошо е“, казва купувачът, а кога отмине, хвали се.15Има злато и много бисер, но разумни уста са драгоценна вещ.16Вземи дрехите му, понеже е поръчителствувал за чужд; и за чужденеца вземи от него залог. (Prov 27:13)17Хляб, спечелен с неправда, се услажда човеку; но отпосле – устата му се с камъчета напълват.18Предприятия добиват твърдост чрез съвещания, и след съвещание води война.19Който ходи да клюкарствува, открива тайна, и който широко разтваря уста, с него се не събирай. (Prov 11:13)20Който злослови баща си и майка си, нему светилото ще угасне сред дълбока тъмнина. (Ex 21:17; Lev 20:9; Mat 15:4; Mar 7:10)21Наследство, бързо заграбено в начало, няма да се благослови отпосле.22Не казвай: „ще отвърна за злото“; остави на Господа, и Той ще те запази. (Prov 17:13)23Нееднакви драмове са гнусота пред Господа, и неверни теглилки не са добро нещо.24Стъпките на човека се насочват от Господа; тогава как човек може узна пътя си? (Ps 36:13)25Примка е за човека да дава набързо оброк, и след оброка да се разкайва. (Fapte 5:4)26Мъдър цар отвява нечестивите и обръща връх тях колелото. (Prov 20:8)27Господне светило е човешкият дух, който изпитва всички дълбочини на сърцето.28Милост и истина опазват царя, и с милост поддържа той престола си. (Prov 16:12)29Слава за юноши е тяхната сила, а украшение за старци – седината. (Prov 16:31)30Рани от бой са лекарство против злото, също и ударите, които стигат до вътрешността на утробата.