Filipeni 2

Noua Traducere Românească

de la Biblica
1 Așadar, dacă este vreo încurajare în Cristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtășie a Duhului, dacă este vreun simțământ[1] și vreo îndurare,2 împliniți‑mi bucuria și fiți în același gând, având aceeași dragoste, fiind uniți în suflet și având un singur gând!3 Nu faceți nimic din ambiție egoistă, nici din slavă deșartă, ci, în smerenie, să‑i considerați pe alții mai presus decât pe voi înșivă.4 Fiecare dintre voi să se preocupe nu doar de interesele lui, ci și de ale altora.5 Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Cristos Isus,6 Cel Ce, deși exista în chip[2] de Dumnezeu, n‑a considerat că a fi deopotrivă cu Dumnezeu este un lucru de apucat,7 ci S‑a golit pe Sine, luând chip de rob și devenind asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om;[3]8 S‑a smerit și a devenit ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce.9 De aceea și Dumnezeu L‑a înălțat nespus de mult și I‑a dăruit Numele care este mai presus de orice nume,10 pentru ca în Numele lui Isus să se aplece orice genunchi din cer, de pe pământ și de sub pământ,11 și orice limbă să mărturisească că Isus Cristos este Domn, spre slava lui Dumnezeu Tatăl.12 De aceea, preaiubiții mei, așa cum întotdeauna ați ascultat, nu doar în prezența mea, ci mult mai mult acum, în lipsa mea, lucrați pe deplin[4] mântuirea voastră, cu frică și cutremur,13 căci Dumnezeu este Cel Ce lucrează în voi și voința și înfăptuirea după buna Lui plăcere.14 Faceți toate lucrurile fără nemulțumiri[5] și fără dispute,15 ca să fiți fără vină și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără cusur, în mijlocul unei generații corupte și pervertite, în care străluciți ca niște lumini în lume[6],16 ținând sus[7] Cuvântul vieții, ca să mă pot lăuda în ziua lui Cristos că n‑am alergat fără folos, nici nu m‑am ostenit fără folos.17 Și chiar dacă sunt turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre[8], eu mă bucur și îmi împărtășesc bucuria cu voi toți. (Ex 29:38)18 În același fel, bucurați‑vă și voi și împărtășiți‑vă bucuria cu mine!19 Îmi pun speranța în Domnul Isus că vi‑l voi trimite în curând pe Timotei, pentru ca și eu să fiu încurajat de veștile despre voi.20 Căci n‑am pe nimeni de suflet ca Timotei; el se va preocupa cu adevărat de voi.21 Fiindcă toți își caută propriile foloase, și nu pe ale lui Cristos.22 Voi cunoașteți caracterul lui, că a slujit împreună cu mine pentru Evanghelie ca un copil cu tatăl lui.23 Sper deci să vi‑l trimit imediat ce aflu cum vor fi lucrurile în privința mea24 și sunt încrezător în Domnul că voi veni și eu curând.25 Am considerat necesar să vi‑l trimit pe fratele Epafroditos, lucrător și soldat împreună cu mine, trimisul și slujitorul vostru pentru nevoile mele.26 Căci îi era foarte dor de voi toți și a fost foarte tulburat fiindcă ați auzit că a fost bolnav.27 A fost atât de bolnav încât era aproape să moară, însă Dumnezeu a avut milă de el și nu doar de el, ci și de mine, ca să nu am parte de întristare peste întristare.28 Așadar, vi‑l trimit în grabă, ca să vă bucurați din nou văzându‑l, iar eu să nu mai fiu întristat.29 Primiți‑l deci bine, în Domnul, cu toată bucuria, și cinstiți astfel de oameni!30 Căci de dragul lucrării lui Cristos a fost aproape de moarte, riscându‑și viața ca să împlinească ceea ce lipsea slujbei voastre pentru mine.

Filipeni 2

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society
1 И тъй, ако има някоя утеха в Христа, ако има някоя разтуха в любовта, ако има някое общуване на духа, ако има някое милосърдие и състрадание, – (Col 3:12)2 направете пълна радостта ми: имайте едни мисли, като имате една и съща любов, и бъдете единодушни и единомислени; (Ro 15:5; Filip 3:16)3 нищо не вършете от обич към препирня или от пустословие, но от смиреномъдрие смятайте един другиго за по-горен от себе си. (Lu 14:11; Ro 12:10)4 Не се грижете всеки само за себе си, но и за другите. (1 Cor 10:24)5 Понеже вие трябва да имате същите мисли, каквито е имал Иисус Христос, (Mat 11:29)6 Който, бидейки в образ Божий, не счете за похищение да бъде равен Богу; (2 Cor 4:4; Col 1:15)7 но понизи Себе Си, като прие образ на раб и се уподоби на човеци; и по вид се оказа като човек, (Ps 21:7; Is 49:6; Mat 20:28)8 смири Себе Си, бидейки послушен дори до смърт, и то смърт кръстна. (Mat 26:39; Ev 2:17)9 Затова и Бог Го високо въздигна и Му даде име, което е по-горе от всяко име, (Mat 28:18; Ev 1:4)10 та в името на Иисуса да преклони колене всичко небесно, земно и подземно, (Is 45:23; Ro 14:11; Apo 5:14)11 и всеки език да изповяда, че Иисус Христос е Господ, за слава на Бога Отца. (Ioan 13:13; 1 Cor 8:6)12 Тъй щото, възлюбени мои, както винаги сте послушни, не само в мое присъствие, но много повече сега, когато отсъствувам, със страх и трепет вършете вашето спасение,13 защото Бог е, Който ви прави и да искате, и да действувате според благата Му воля. (2 Cor 3:5; Ev 13:21)14 Всичко вършете без ропот и съмнение, (1 Pe 4:9)15 за да бъдете безукорни и чисти, непорочни чеда Божии посред опърничав и развратен род, посред който сияете като светила в света, (Prov 4:18; Mat 5:14)16 имайки в себе си словото на живота, за моя похвала в деня Христов, че не напразно тичах и не напразно се трудих. (Filip 4:1)17 Но, ако и да се жертвувам за жертвата и за служението на вярата ви, аз се радвам и сърадвам всинца ви; (2 Tim 4:6)18 тъй също и вие се радвайте и ме сърадвайте.19 А надявам се в Господа Иисуса наскоро да пратя при вас Тимотея, та и аз, като узная как сте, да се утеша духом. (Fapte 16:1)20 Понеже нямам никого равно усърден, който толкова искрено да се грижи за вас,21 защото всички търсят своето, а не Иисус Христовото; (1 Cor 10:24)22 а неговата опитност вие знаете: той, като син към баща, заедно с мене слугува при благовествуването. (Fapte 16:2)23 Него, прочее, надявам се да изпратя веднага, щом узная, какво ще стане с мене;24 и уверен съм в Господа, че и сам скоро ще дойда при вас.25 Счетох обаче за нужно да изпратя при вас брата Епафродита, мой сътрудник и съратник, а ваш пратеник и услужник в нуждите ми,26 понеже той копнееше да види всинца ви и дълбоко скърбеше, задето сте чули, че беше болен.27 Защото той боледува до умиране; но Бог го помилува, и не само него, но и мене, за да ми се не прибави скръб върху скръб.28 Поради това изпратих го по-скоро, та, като го видите пак, да се зарадвате, и аз да бъда по-малко наскърбен.29 Приемете го, прочее, в Господа с всяка радост, и такива имайте на почет, (1 Tes 5:12)30 понеже за Христовото дело той беше почти на умиране, като презря живота си, за да допълни недостига на вашето към мене служение.