Psalm 37 | Menge Bibel :: ERF Bibleserver

Menge Bibel

1 Von David. Entrüste dich nicht über die Bösen und ereifre dich nicht über die Übeltäter! 2 denn schnell wie das Gras verwelken sie und verdorren wie grünender Rasen. 3 Vertrau auf den HERRN und tu das Gute, bleib wohnen im Lande und übe Redlichkeit 4 und habe deine Lust am HERRN: so wird er dir geben, was dein Herz begehrt. 5 Befiehl dem HERRN deine Wege und vertraue auf ihn: er wird’s wohl machen^[1] 6 und deine Gerechtigkeit strahlen lassen wie das Licht und dein Recht wie den hellen Mittag. 7 Sei stille dem HERRN und harre auf ihn, entrüste dich nicht über den, der Glück hat bei seinem Tun, über den Mann, der Ränke übt! 8 Steh ab vom Zorn und entsage dem Grimm, entrüste dich nicht: es führt nur zum Bösestun! 9 Denn die Übeltäter werden ausgerottet, doch die da harren des HERRN, die werden das Land besitzen. 10 Nur noch ein Weilchen, so wird der Frevler nicht mehr sein, und siehst du dich um nach seiner Stätte, so ist er nicht mehr da; 11 die stillen Dulder aber werden das Land besitzen und sich freun an der Fülle des Friedens^[2]. 12 Böses sinnt der Frevler gegen den Gerechten und knirscht mit den Zähnen gegen ihn; 13 der Allherr aber lacht über ihn, denn er sieht, daß sein Tag kommt. 14 Die Frevler zücken das Schwert und spannen den Bogen, um den Dulder und Armen niederzustrecken und die redlich Wandelnden hinzumorden; 15 doch ihr Schwert dringt ihnen ins eigne Herz, und ihre Bogen werden zerbrochen. 16 Das geringe Gut des Gerechten ist besser als der Überfluß vieler Gottlosen; 17 denn die Arme der Gottlosen werden zerbrochen, die Gerechten aber stützt der HERR. 18 Der HERR kennt wohl die Tage der Frommen, und ihr Besitz ist für immer gesichert; 19 sie werden nicht zuschanden in böser Zeit, nein, in den Tagen des Hungers werden sie satt. 20 Dagegen die Gottlosen gehen zugrunde, und die Feinde des HERRN sind wie die Pracht der Auen: sie vergehen wie Rauch, sie vergehen! 21 Der Gottlose muß borgen und kann nicht zahlen, der Gerechte aber schenkt und gibt; 22 denn die vom HERRN Gesegneten erben das Land, aber die von ihm Verfluchten werden vernichtet. 23 Vom HERRN her werden die Schritte des Mannes gefestigt, und zwar wenn Gefallen er hat an seinem Wandel; 24 wenn er strauchelt, stürzt er nicht völlig nieder, denn der HERR stützt ihm die Hand. 25 Ich bin jung gewesen und alt geworden, doch hab’ ich nie den Gerechten verlassen gesehn, noch seine Kinder betteln um Brot. 26 Allzeit kann er schenken und darleihn, und auch noch seine Kinder sind zum Segen. 27 Halte dich fern vom Bösen und tu das Gute, so wirst du für immer wohnen bleiben; 28 Denn der HERR hat das Recht lieb und verläßt seine Frommen nicht: ewiglich werden sie behütet, doch der Gottlosen Nachwuchs wird ausgerottet. 29 Die Gerechten werden das Land besitzen und bleiben in ihm wohnen für immer. 30 Des Gerechten Mund läßt Weisheit hören, und seine Zunge redet Recht; 31 das Gesetz seines Gottes wohnt ihm im Herzen, und seine Schritte wanken nicht. 32 Der Gottlose lauert dem Gerechten auf und sucht ihn ums Leben zu bringen; 33 doch der HERR läßt ihn nicht fallen in seine Hand und läßt ihn nicht verdammen vor Gericht. 34 Harre des HERRN und halte dich an seinen Weg, so wird er dich erhöhn zum Besitz des Landes; an der Gottlosen Vernichtung wirst du deine Freude sehn. 35 Ich hab’ einen Frevler gesehen, der trat gar trotzig auf und spreizte sich stolz wie ein grünender, ragender Baum; 36 doch als ich (wieder) vorüberging, da war er verschwunden, und als ich ihn suchte, war er nicht mehr zu finden. 37 Bleibe (also) fromm und halte dich recht, denn solchen wird es zuletzt wohl ergehn; 38 die Frevler aber werden allesamt vertilgt, und der Gottlosen Nachwuchs wird ausgerottet. 39 Die Hilfe der Gerechten kommt vom HERRN: er ist ihre Schutzwehr^[3] zur Zeit der Not; 40 denn der HERR steht ihnen bei und rettet sie; er rettet sie von den Frevlern und bringt ihnen Hilfe, weil auf ihn sie ihr Vertrauen setzen.

Noua Traducere Românească

von Biblica

Al lui David

1 Nu te mânia din cauza răufăcătorilor și nu‑i invidia pe cei ce săvârșesc răul, 2 căci ei se usucă repede ca iarba și se veștejesc precum verdeața! 3 Încrede‑te în DOMNUL și fă binele! Locuiește în țară și veghează să umbli în credincioșie^[1]. 4 Desfătarea ta să fie DOMNUL și El va împlini cererile inimii tale. 5 Încredințează‑ți calea în mâna DOMNULUI, încrede‑te în El, și El va lucra. 6 El va face să răsară dreptatea ta ca zorii și cauza ta dreaptă^[2] – ca miezul zilei. 7 Taci înaintea DOMNULUI și nădăjduiește în El, nu te mânia din cauza celui ce reușește pe calea lui, a celui ce‑și împlinește planurile lui rele. 8 Renunță la mânie, părăsește furia! Nu te mânia, căci mânia duce numai la rău. 9 Fiindcă răufăcătorii vor fi stârpiți, dar cei ce nădăjduiesc în DOMNUL vor moșteni țara. 10 Încă puțină vreme și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era și nu va mai fi. 11 Cei blânzi însă vor moșteni țara^[3] și se vor bucura de belșug de pace! 12 Cel rău uneltește împotriva celui drept, scrâșnește din dinți împotriva lui. 13 Dar Stăpânul râde de el, căci știe că‑i vine și lui ziua. 14 Cei răi își scot sabia, își încordează arcul, ca să‑l doboare pe cel sărac și pe cel nevoiaș, să‑i înjunghie pe cei ale căror căi sunt drepte. 15 Sabia lor însă le va străpunge propriile inimi, iar arcurile le vor fi zdrobite. 16 Mai bun este puținul celui drept, decât belșugul multor răi, 17 căci brațele celor răi vor fi frânte, dar DOMNUL îi sprijină pe cei drepți. 18 DOMNUL cunoaște zilele celor fără pată. Moștenirea lor va fi pe vecie. 19 Ei nu sunt făcuți de rușine în vreme rea, iar în zile de foamete vor fi săturați. 20 Cei răi vor pieri însă, iar dușmanii DOMNULUI vor fi precum frumusețea pășunilor; vor trece, ca fumul vor trece. 21 Cel rău împrumută, dar nu mai dă înapoi; cel drept însă arată bunăvoință și dă. 22 Cei ce sunt binecuvântați de El vor moșteni țara, dar cei ce sunt blestemați de El vor fi stârpiți. 23 DOMNUL întărește pașii omului, atunci când Își găsește plăcere în calea lui. 24 Când acesta cade, nu este doborât de tot, căci DOMNUL îl sprijină cu mâna Sa. 25 Din tinerețea mea și până la bătrânețe n‑am văzut vreun om drept părăsit, nici pe sămânța lui cerșindu‑și pâinea. 26 Toată ziua el arată bunăvoință și dă cu împrumut, iar sămânța lui este o binecuvântare.^[4] 27 Deci depărtează‑te de rău și fă binele! Atunci vei putea locui în țară pentru totdeauna! 28 DOMNULUI Îi place să facă dreptate și nu‑Și părăsește credincioșii! Totdeauna ei sunt păziți, dar sămânța celor răi va fi stârpită. 29 Cei drepți vor moșteni țara, o vor locui pe vecie. 30 Gura celui drept vestește înțelepciunea, iar limba lui vorbește cu dreptate. 31 El poartă în inimă Legea Dumnezeului său, și astfel picioarele^[5] nu‑i alunecă. 32 Cel rău îl pândește pe cel drept, căutând să‑l omoare, 33 însă DOMNUL nu‑l lasă în mâna lui și nu‑l lasă să fie condamnat la judecata lui. 34 Nădăjduiește în DOMNUL și păzește calea Lui, iar El te va înălța ca să stăpânești țara și vei vedea nimicirea celor răi! 35 L‑am văzut pe cel groaznic de rău, întinzându‑se ca un copac bogat, bine sădit în țara lui. 36 Dar când am trecut încă o dată pe acolo, iată că nu mai era; l‑am căutat, dar nu l‑am mai găsit. 37 Uită‑te la cel integru, privește‑l pe cel drept, căci omul pașnic are viitor! 38 Răzvrătiții vor fi nimiciți cu toții; viitorul celor răi va fi retezat. 39 Izbăvirea celor drepți vine de la DOMNUL, Care le este refugiu în vreme de necaz. 40 DOMNUL îi ajută și îi scapă; îi scapă de cei răi și îi izbăvește, pentru că se adăpostesc în El.