Proverbs 22 | King James Version

King James Version

1 A good name is rather to be chosen than great riches, and loving favour rather than silver and gold. 2 The rich and poor meet together: the LORD is the maker of them all. 3 A prudent man foreseeth the evil, and hideth himself: but the simple pass on, and are punished. 4 By humility and the fear of the LORD are riches, and honour, and life. 5 Thorns and snares are in the way of the froward: he that doth keep his soul shall be far from them. 6 Train up a child in the way he should go: and when he is old, he will not depart from it. 7 The rich ruleth over the poor, and the borrower is servant to the lender. 8 He that soweth iniquity shall reap vanity: and the rod of his anger shall fail. 9 He that hath a bountiful eye shall be blessed; for he giveth of his bread to the poor. 10 Cast out the scorner, and contention shall go out; yea, strife and reproach shall cease. 11 He that loveth pureness of heart, for the grace of his lips the king shall be his friend. 12 The eyes of the LORD preserve knowledge, and he overthroweth the words of the transgressor. 13 The slothful man saith, There is a lion without, I shall be slain in the streets. 14 The mouth of strange women is a deep pit: he that is abhorred of the LORD shall fall therein. 15 Foolishness is bound in the heart of a child; but the rod of correction shall drive it far from him. 16 He that oppresseth the poor to increase his riches, and he that giveth to the rich, shall surely come to want. 17 Bow down thine ear, and hear the words of the wise, and apply thine heart unto my knowledge. 18 For it is a pleasant thing if thou keep them within thee; they shall withal be fitted in thy lips. 19 That thy trust may be in the LORD, I have made known to thee this day, even to thee. 20 Have not I written to thee excellent things in counsels and knowledge, 21 That I might make thee know the certainty of the words of truth; that thou mightest answer the words of truth to them that send unto thee? 22 Rob not the poor, because he is poor: neither oppress the afflicted in the gate: 23 For the LORD will plead their cause, and spoil the soul of those that spoiled them. 24 Make no friendship with an angry man; and with a furious man thou shalt not go: 25 Lest thou learn his ways, and get a snare to thy soul. 26 Be not thou one of them that strike hands, or of them that are sureties for debts. 27 If thou hast nothing to pay, why should he take away thy bed from under thee? 28 Remove not the ancient landmark, which thy fathers have set. 29 Seest thou a man diligent in his business? he shall stand before kings; he shall not stand before mean men .

Noua Traducere Românească

from Biblica

1 Un nume bun este mai de dorit decât mari bogății și bunăvoința^[1] face mai mult decât argintul și aurul. 2 Bogatul și săracul au un lucru comun: DOMNUL i‑a creat pe amândoi. 3 Omul chibzuit vede pericolul și se ascunde, dar naivii merg înainte și sunt pedepsiți. 4 Smerenia și teama de DOMNUL aduc bogăție, onoare și viață. 5 Pe calea celui necinstit sunt spini și curse; cine își păzește sufletul se ține departe de ele. 6 Instruiește‑l pe tânăr la începutul căii lui, și nici când va îmbătrâni nu se va abate de la ea. 7 Bogatul stăpânește peste sărac, și cel ce ia cu împrumut este slujitorul celui ce dă cu împrumut. 8 Cine seamănă nedreptate va secera necaz, iar nuiaua mâniei lui va fi distrusă. 9 Omul darnic^[2] va fi el însuși binecuvântat pentru că‑și împarte pâinea cu cel sărac. 10 Alungă‑l pe batjocoritor, și cearta va înceta, conflictele și insultele se vor sfârși. 11 Cine iubește curăția inimii și are bunăvoința^[3] pe buze va fi prieten cu regele. 12 Ochii DOMNULUI veghează asupra cunoștinței, dar sucește cuvintele celui trădător. 13 Leneșul spune: „Afară este un leu! Voi fi ucis pe străzi!“ 14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel pe care este mânios DOMNUL va cădea în ea. 15 Nebunia este legată de inima copilului, însă nuiaua disciplinării o va îndepărta de la el. 16 Cine asuprește pe sărac ca să se îmbogățească și cine dă daruri celui bogat, amândoi vor sărăci. 17 Pleacă‑ți urechea, ascultă cuvintele înțelepților și pune la inimă cunoștința mea. 18 Căci este plăcut când le păstrezi în lăuntrul tău și când îți sunt pregătite laolaltă pe buze. 19 Pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL, îți fac cunoscut astăzi, da, ție! 20 N‑am scris eu oare treizeci^[4] de maxime pentru tine, maxime cu sfaturi și cunoștință, 21 ca să‑ți fac cunoscut adevărul cuvintelor demne de încredere, ca să răspunzi prin cuvinte demne de încredere celor ce te trimit? 22 Nu‑l jefui pe sărac pentru că este sărac și nu‑l asupri pe cel nevoiaș care stă la poarta^[5] cetății, 23 pentru că DOMNUL le va apăra cauza și‑i va jefui pe aceia care‑i jefuiesc! 24 Nu te împrieteni cu omul mânios și nu te asocia cu omul iute la mânie, 25 ca nu cumva să înveți căile lui și să‑ți ajungă astfel o cursă pentru suflet! 26 Să nu fii printre oamenii care oferă garanție sau care girează pentru datorii, 27 căci, dacă nu ai cu ce să plătești, până și patul îți va fi luat de sub tine! 28 Nu muta hotarul cel vechi, pe care l‑au așezat părinții tăi! 29 Vezi un om iscusit în lucrarea lui? El va sluji înaintea regilor, nu înaintea oamenilor de rând.