1Likewise, wives, be subject to your own husbands, so that even if some do not obey the word, they may be won without a word by the conduct of their wives, (Ge 3:16; Mt 18:15; 1Co 7:16; 1Co 9:19)2when they see your respectful and pure conduct. (Tit 2:5)3Do not let your adorning be external—the braiding of hair and the putting on of gold jewelry, or the clothing you wear— (Isa 3:18; 1Ti 2:9)4but let your adorning be the hidden person of the heart with the imperishable beauty of a gentle and quiet spirit, which in God’s sight is very precious. (Ro 2:29; Ro 7:22; 2Co 4:16; Eph 3:16)5For this is how the holy women who hoped in God used to adorn themselves, by submitting to their own husbands,6as Sarah obeyed Abraham, calling him lord. And you are her children, if you do good and do not fear anything that is frightening. (Ge 18:12; Pr 3:25)7Likewise, husbands, live with your wives in an understanding way, showing honor to the woman as the weaker vessel, since they are heirs with you[1] of the grace of life, so that your prayers may not be hindered. (Eph 5:25; Col 3:19; 1Th 4:4)
Suffering for Righteousness’ Sake
8Finally, all of you, have unity of mind, sympathy, brotherly love, a tender heart, and a humble mind. (Ro 12:16; Eph 4:2; Eph 4:32; Heb 13:1)9Do not repay evil for evil or reviling for reviling, but on the contrary, bless, for to this you were called, that you may obtain a blessing. (Lu 6:28; Ro 12:14; Ro 12:17; 1Co 4:12; 1Pe 2:21; 1Pe 2:23)10For “Whoever desires to love life and see good days, let him keep his tongue from evil and his lips from speaking deceit; (Ps 34:12)11let him turn away from evil and do good; let him seek peace and pursue it.12For the eyes of the Lord are on the righteous, and his ears are open to their prayer. But the face of the Lord is against those who do evil.”13Now who is there to harm you if you are zealous for what is good? (Pr 16:7)14But even if you should suffer for righteousness’ sake, you will be blessed. Have no fear of them, nor be troubled, (Isa 8:12; Mt 5:10; Mt 10:28; Joh 14:1; Joh 14:27; 1Pe 2:19; 1Pe 3:6; 1Pe 4:14; 1Pe 4:16)15but in your hearts honor Christ the Lord as holy, always being prepared to make a defense to anyone who asks you for a reason for the hope that is in you; yet do it with gentleness and respect, (Isa 29:23; Mt 6:9; Col 4:6; 2Ti 2:25; 1Pe 1:17)16having a good conscience, so that, when you are slandered, those who revile your good behavior in Christ may be put to shame. (Heb 13:18; 1Pe 2:12)17For it is better to suffer for doing good, if that should be God’s will, than for doing evil. (1Pe 2:20; 1Pe 4:15)18For Christ also suffered[2] once for sins, the righteous for the unrighteous, that he might bring us to God, being put to death in the flesh but made alive in the spirit, (Ro 4:25; Ro 5:2; 2Co 13:4; Col 1:22; Heb 9:26; Heb 9:28; 1Pe 2:21; 1Pe 4:1; 1Pe 4:6)19in which[3] he went and proclaimed[4] to the spirits in prison, (1Pe 3:18)20because[5] they formerly did not obey, when God’s patience waited in the days of Noah, while the ark was being prepared, in which a few, that is, eight persons, were brought safely through water. (Ge 6:3; Ge 6:5; Ge 6:13; Ge 7:1; Ge 7:7; Ge 7:23; Ge 8:18; Heb 11:7; 2Pe 2:5)21Baptism, which corresponds to this, now saves you, not as a removal of dirt from the body but as an appeal to God for a good conscience, through the resurrection of Jesus Christ, (Mr 16:16; Ac 16:33; Ro 6:3; Ro 10:10; Tit 3:5; 1Pe 1:3)22who has gone into heaven and is at the right hand of God, with angels, authorities, and powers having been subjected to him. (Ac 2:33; Ro 8:34; Ro 8:38; 1Co 15:24; Eph 1:20; Eph 1:21; Col 3:1; Heb 1:3)
1La fel și voi, soțiilor, supuneți‑vă soților voștri, astfel încât, chiar dacă unii dintre ei sunt neascultători față de cuvânt[1], să fie câștigați fără cuvânt, prin purtarea soțiilor lor,2văzând purtarea voastră curată, în frică de Dumnezeu.3Frumusețea voastră să nu stea în împodobirea exterioară, prin împletirea părului, purtarea de bijuterii din aur sau îmbrăcarea de haine fine,4ci în omul ascuns al inimii, în caracterul nepieritor al unui duh blând și liniștit, care este foarte prețios înaintea lui Dumnezeu.5Căci astfel se împodobeau cândva sfintele femei, care își puneau speranța în Dumnezeu, fiind supuse soților lor,6precum Sara, care a ascultat de Avraam și l‑a numit „domn“. Copilele ei ați devenit voi, făcând ce este bine și nefiindu‑vă teamă de nicio intimidare.7La fel și voi, soților, trăiți în înțelegere[2] cu acest vas mai slab, femeia, acordând cinste soțiilor voastre, ca unora care vor fi moștenitoare ale harului vieții împreună cu voi, pentru a nu fi împiedicate rugăciunile voastre.
A suferi din cauza dreptății
8În cele din urmă, toți să fiți plini de armonie, înțelegători, cu dragoste de frați, plini de compasiune, smeriți,9să nu răsplătiți cu rău pentru rău sau cu insultă pentru insultă, ci dimpotrivă, să binecuvântați, pentru că la aceasta ați fost chemați, ca să moșteniți binecuvântarea.10„Căci cel ce dorește să iubească viața și să vadă zile bune, să‑și oprească limba de la rău, iar buzele lui să nu rostească înșelătoria![3]11Să se întoarcă de la rău și să facă bine! Să caute pacea și s‑o urmărească!12Fiindcă ochii Domnului sunt peste cei drepți, iar urechile Lui iau aminte la rugăciunea lor. Dar fața Domnului este împotriva celor ce fac rele!“[4] (Ps 34:12)13Și cine vă va face rău, dacă sunteți plini de zel pentru bine?14Și chiar dacă ați suferi din cauza dreptății, ferice de voi! „Să nu vă fie frică de teroarea lor și să nu vă tulburați“[5], (Isa 8:12)15ci sfințiți‑L în inimile voastre pe Cristos ca Domn, fiind întotdeauna pregătiți să răspundeți oricui vă întreabă despre rațiunea speranței care este în voi,16dar cu blândețe și teamă, având o conștiință bună, astfel încât cei care defăimează purtarea voastră bună în Cristos să fie făcuți de rușine tocmai prin lucrurile cu privire la care sunteți vorbiți de rău.17Căci este mai bine, dacă așa cere voia lui Dumnezeu, să suferiți atunci când faceți binele, decât atunci când faceți răul.18Fiindcă și Cristos a suferit o dată pentru totdeauna pentru păcate – El, Cel Drept, pentru cei nedrepți – ca să vă aducă la Dumnezeu. El a fost dat la moarte în trup, dar a fost făcut viu prin Duhul,19în[6] Care, de asemenea, S‑a dus și le‑a predicat duhurilor în închisoare.20Acestea fuseseră în trecut neascultătoare, atunci când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare, în zilele lui Noe, când era construită arca, în care doar puține, și anume opt suflete, au fost salvate prin apă.21Oglindirea acestei ape este botezul care vă mântuiește acum și pe voi (acesta nu este o îndepărtare a murdăriei de pe trup, ci angajamentul[7] unei conștiințe bune înaintea lui Dumnezeu) prin învierea lui Isus Cristos,22Care este la dreapta lui Dumnezeu și Căruia, după ce S‑a dus la cer, I‑au fost supuși îngerii, autoritățile și puterile.