Jesaja 22 | Menge Bibel Noua Traducere Românească

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
Jesaja 22 | Menge Bibel
1 Ausspruch über das Schautal*: Was ist dir denn, daß du insgesamt hinaufgestiegen bist auf die Dächer, 2 du lärmerfüllte, tosende Stadt, du frohlockende Festung? Deine Erschlagenen sind ja nicht vom Schwert erschlagen und nicht im Kriege gefallen; 3 nein, alle deine Heerführer sind ausnahmslos flüchtig geworden, haben sich ohne Bogen(-schuß) gefangennehmen lassen; ja dein ganzes Aufgebot ist insgesamt in Gefangenschaft geraten, wenn sie auch schon fernhin entflohen waren. 4 Darum sage ich: »Blickt weg von mir, laßt mich bitterlich weinen! Redet nicht auf mich ein, um mich zu trösten über die Vernichtung der Tochter* meines Volks!« 5 Denn ein Tag der Bestürzung und Zertretung und Verwirrung kommt von Gott, dem HERRN der Heerscharen, im Schautal, ein Tag, welcher Mauern zertrümmert und Wehgeschrei nach dem Berge hin erschallen läßt; 6 hat doch Elam den Köcher sich umgehängt als Zug von berittenen Mannen, und Kir (2.Kön 16,9) hat den Schild enthüllt. 7 So haben sich denn deine herrlichsten Talgründe mit Kriegswagen gefüllt und die Reiter ihre Aufstellung gegen das Stadttor genommen. 8 Da zog er die Binde von den Augen Judas weg, aber das blickte in jener Zeit nach dem Waffenvorrat im Waldhause, 9 und ihr saht nach den schadhaften Stellen in (der Mauer) der Davidsstadt, denn sie waren zahlreich, und ihr sammeltet die Wasser des unteren Teichs; 10 auch zähltet ihr die Häuser von Jerusalem und risset Gebäude nieder, um die Mauer stärker zu machen, 11 und legtet ein Sammelbecken an zwischen den beiden Mauern für die Wasser des alten Teichs; aber ihr saht euch nicht nach dem um, der es so gefügt hatte, und um den, der es seit langer Zeit so bestimmt hatte, kümmertet ihr euch nicht. 12 Wohl forderte euch Gott, der HERR der Heerscharen, damals zum Weinen und zur Wehklage, zum Kahlscheren und zum Anlegen von Sackleinen* auf; 13 aber siehe da: es herrschte Lustbarkeit und Jubel, Rinderschächten und Schafeschlachten, Fleischessen und Weintrinken: »Laßt uns essen und trinken, denn morgen sind wir tot!« 14 Darum hat der HERR der Heerscharen sich immer wieder in meinen Ohren (mit der Drohung) vernehmen lassen: »Wahrlich, diese Verschuldung soll euch nicht vergeben werden, bis ihr sterbt!« – Gott, der HERR der Heerscharen, hat es ausgesprochen. 15 So hat Gott, der HERR der Heerscharen, gesprochen: »Gehe hin, tritt ein bei diesem Verwalter da, bei Sebna, dem Palastvorsteher, und sage zu ihm: 16 ›Was hast du hier und wen hast du hier, daß du dir hier ein Grab hast aushauen lassen? Du, der sich hier oben sein Grab hat aushauen, eine Ruhestätte sich in den Felsen hat meißeln lassen?! 17 Wisse wohl: der HERR wird dich mit Wucht weit wegschleudern, du Held, und dich mit aller Kraft packen; 18 er wird dich fest zusammenwickeln zu einem Knäuel und dich wie einen Ball in ein weit und breit offenes Land werfen: dort wirst du sterben, und dorthin sollen deine Prachtwagen kommen, du Schande für das Haus deines Gebieters! 19 Ja so will ich dich aus deinem Amt stoßen, und aus deiner Stellung wird man dich herunterreißen!‹« 20 »An jenem Tage aber wird es geschehen, daß ich meinen Knecht Eljakim, den Sohn Hilkias, berufe. 21 Ihn will ich mit deinem Rock* bekleiden und mit deinem Gurt* ihn umgürten und deine Amtsgewalt in seine Hand legen, damit er den Bewohnern Jerusalems und dem (ganzen) Hause Juda ein Vater werde. 22 Ich will ihm den Schlüssel zum Hause Davids auf die Schulter legen, so daß, wenn er aufschließt, niemand zuschließen kann und, wenn er zuschließt, niemand öffnen darf. 23 Als einen Pflock will ich ihn an einer festen Stelle einschlagen, und er soll ein Ehrenstuhl für das Haus seines Vaters* werden.« 24 Aber wenn sich dann an ihn die ganze vielköpfige Menge seines Vaterhauses hängt: die Sprößlinge und Schößlinge, alle die kleinen Gefäße vom Beckengeschirr an bis zu sämtlichem Kruggeschirr: 25 »An jenem Tage« – so lautet der Ausspruch des HERRN der Heerscharen – »wird der Pflock, der an fester Stelle eingeschlagen war, nachgeben, wird abgehackt werden* und herunterfallen, und die Last, die an ihm hing, wird zerschellen*; denn der HERR hat es ausgesprochen.«

Public Domain

Noua Traducere Românească

Profeție împotriva Ierusalimului

1 O rostire cu privire la Valea Vedeniei. Ce vreți să arătați, de v‑ați urcat cu toții pe acoperișuri, 2 oraș plin de zarvă, cetate gălăgioasă și plină de dezmăț? Cei uciși dintre ai tăi n‑au fost răpuși de sabie, nu au murit în luptă. 3 Toți conducătorii tăi au fugit împreună, însă au fost prinși fără să se folosească arcul. Toți dintre ai tăi care au fost găsiți, au fost capturați împreună, deși fugiseră departe. 4 De aceea am zis: „Întoarceți‑vă privirile de la mine! Lăsați‑mă să vărs lacrimi amare! Nu vă grăbiți să mă mângâiați pentru distrugerea fiicei poporului meu!“ 5 Căci este o zi de învălmășeală, de călcat în picioare și de groază din partea Stăpânului, DOMNUL Oștirilor, în Valea Vedeniei, o zi de surpare a zidului și de zbierat la munți. 6 Elamul își poartă tolba cu săgeți, înaintând cu care de luptă, oameni, călăreți, iar Chirul își dezvelește scutul. 7 Văile tale cele mai alese sunt pline de care, iar călăreții stau pregătiți de luptă la porțile cetății. 8 El înlătură scutul lui Iuda. În acea zi, ai căutat după arme în Palatul Pădurii. 9 Ați văzut că spărturile Cetății lui David sunt multe și ați adunat apele Iazului de Jos. 10 Ați numărat casele Ierusalimului și ați dărâmat casele pentru a fortifica zidul. 11 Între cele două ziduri ați făcut un rezervor pentru apele iazului cel vechi, dar nu ați privit spre Cel Ce l‑a făcut și nu v‑ați uitat la Cel Ce l‑a întocmit din vechime. 12 În ziua aceea, Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, v‑a chemat să plângeți și să vă jeliți, să vă smulgeți părul și să vă îmbrăcați în sac. 13 Dar iată, dimpotrivă, la voi a fost veselie și petrecere, au fost boi tăiați și oi înjunghiate! S‑a mâncat carne, s‑a băut vin și s‑a strigat: „Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!“ 14 DOMNUL Oștirilor mi S‑a descoperit, spunându‑mi: „Această nelegiuire a voastră nu va fi ispășită până veți muri“, zice Stăpânul, DOMNUL Oștirilor. 15 Așa vorbește Stăpânul, DOMNUL Oștirilor: „Du‑te la acel administrator, la Șebna, care răspunde de palat, și spune‑i: 16 «Ce drept ai tu aici și pe cine ai tu pe aceste locuri, de ți‑ai săpat chiar aici un mormânt, un mormânt săpat pe înălțime, un loc dăltuit în stâncă? 17 Iată! DOMNUL te va azvârli cu putere*, omule, și te va înșfăca cu tărie!* 18 Te va înfășura strâns și, ca pe o minge, te va arunca într‑o țară întinsă; acolo vei muri și acolo îți vor rămâne carele tale frumoase, tu, rușinea palatului stăpânului tău! 19 Te voi da afară din slujbă și vei fi doborât de pe poziția ta.» 20 În ziua aceea îl voi chema pe robul Meu, pe Eliachim, fiul lui Hilchia, 21 îl voi îmbrăca cu tunica ta și‑l voi încinge cu cingătoarea ta, iar autoritatea ta i‑o voi da lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului și pentru Casa lui Iuda. 22 Voi așeza cheia Casei lui David pe umărul lui. Ce va deschide el, nimeni nu va închide, iar ce va închide, nimeni nu va deschide! 23 Îl voi împlânta ca pe un țăruș într‑un loc sigur și va fi un scaun de onoare pentru casa tatălui său. 24 Vor sprijini pe el toată gloria casei tatălui său: urmașii și vlăstarii, orice vas mic, de la castroane până la urcioare. 25 În ziua aceea, zice DOMNUL Oștirilor, țărușul împlântat în loc sigur va fi scos. Va fi tăiat și va cădea, iar povara care era pe el va fi doborâtă“, căci DOMNUL a vorbit.