Lukas 3

Neue evangelistische Übersetzung

von Karl-Heinz Vanheiden
1 Es war im 15. Regierungsjahr des Kaisers Tiberius;[1] Pontius Pilatus[2] war Statthalter von Judäa; Herodes ‹Antipas›[3] regierte als Fürst[4] in Galiläa, sein Bruder Philippus in Ituräa[5] und Trachonitis,[6] und Lysanias in Abilene.[7]2 Hohe Priester waren Hannas und Kajafas. In dieser Zeit erhielt Johannes, der Sohn des Zacharias, draußen in der Wüste einen Auftrag von Gott.3 Daraufhin durchzog er die ganze Jordangegend und predigte den Menschen, sie sollten zu Gott umkehren und sich als Zeichen dafür taufen lassen, damit sie Vergebung ihrer Sünden empfingen.4 So steht es schon im Buch des Propheten Jesaja: „Hört, in der Wüste ruft eine Stimme: 'Bereitet den Weg für den Herrn! Ebnet die Pfade für ihn!5 Die Täler sollen aufgefüllt, die Berge und Hügel eingeebnet werden. Krumme Wege sollen begradigt werden und holprige eben gemacht.6 Dann werden alle Menschen die Rettung Gottes sehen.'“ (Jes 40,3)7 Die Menschen kamen in Scharen zu Johannes, um sich von ihm taufen zu lassen. Doch er sagte zu ihnen: „Ihr Schlangenbrut! Wer hat euch eingeredet, dass ihr dem kommenden Zorngericht Gottes entgeht?8 Bringt die Früchte hervor, die beweisen, dass ihr eure Einstellung geändert habt! Und fangt nicht an zu denken, dass ihr doch Abraham zum Vater habt. Ich sage euch: Gott kann Abraham aus diesen Steinen hier Kinder erwecken!9 Die Axt ist schon an die Wurzel der Bäume gelegt. Jeder Baum, der keine guten Früchte bringt, wird umgehauen und ins Feuer geworfen.“10 Da fragten ihn die Leute: „Was sollen wir denn tun?“11 „Wer zwei Hemden hat“, gab er zur Antwort, „soll dem eins geben, der keins hat! Wer zu essen hat, soll es mit dem teilen, der nichts hat!“12 Auch Zolleinnehmer wollten sich taufen lassen. „Rabbi“,[8] fragten sie, „und was sollen wir tun?“13 „Fordert nicht mehr, als euch zusteht!“, erwiderte Johannes.14 „Und wir“, fragten einige Soldaten, „was sollen wir tun?“ – „Beraubt und erpresst niemand“, war seine Antwort. „Gebt euch mit eurem Sold zufrieden!“15 Das Volk war voller Erwartung, und alle fragten sich, ob Johannes etwa der Messias, der versprochene Retter, sei.16 Doch Johannes erklärte vor allen: „Ich taufe euch zwar mit Wasser, aber es wird einer kommen, der mächtiger ist als ich. Ich bin nicht einmal gut genug, mich zu bücken und ihm die Riemen seiner Sandalen zu lösen. Er wird euch mit dem Heiligen Geist und mit Feuer taufen.17 Er hat die Worfschaufel in der Hand, um die Spreu vom Weizen zu trennen. Den Weizen wird er in die Scheune bringen, die Spreu aber wird er mit einem Feuer verbrennen, das niemand löschen kann.“18 Mit diesen und vielen anderen Worten rüttelte er das Volk auf und machte ihnen die Heilsbotschaft Gottes bekannt.19 Johannes wies auch Herodes ‹Antipas› zurecht. Der Fürst hatte nämlich seinem Bruder die Frau weggenommen, die Herodias,[9] und auch sonst viel Unrecht getan.20 Deswegen ließ Herodes ihn ins Gefängnis werfen und fügte das zu allem Unrecht noch hinzu.21 Zusammen mit den vielen Menschen hatte auch Jesus sich taufen lassen. Als er danach betete, riss der Himmel auf,22 und der Heilige Geist kam sichtbar auf ihn herab, anzusehen wie eine Taube. Und aus dem Himmel sprach eine Stimme: „Du bist mein geliebter Sohn. An dir habe ich Freude!“23 Als Jesus öffentlich zu wirken begann, war er ungefähr dreißig Jahre alt. Man hielt ihn für den Sohn Josefs, dessen Vater Eli hieß.24 Seine weiteren Vorfahren waren Mattat, Levi, Melchi, Jannai, Josef,25 Mattitja, Amos, Nahum, Hesli, Naggai,26 Mahat, Mattitja, Schimi, Josech, Joda,27 Johanan, Resa, Serubbabel, Schealtiël, Neri,28 Melchi, Addi, Kosam, Elmadam, Er,29 Joschua, Eliëser, Jorim, Mattat, Levi,30 Simeon, Juda, Josef, Jonam, Eljakim,31 Melea, Menna, Mattata, Natan, David,32 Isai, Obed, Boas, Salmon, Nachschon,33 Amminadab, Admin, Arni, Hezron, Perez, Juda,34 Jakob, Isaak, Abraham, Terach, Nahor,35 Serug, Regu, Peleg, Eber, Schelach,36 Kenan, Arpachschad, Sem, Noah, Lamech,37 Metuschelach, Henoch, Jered, Mahalalel, Kenan,38 Enosch, Set, Adam – Gott.[10]

Lukas 3

Noua Traducere Românească

von Biblica
1 În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar,[1] pe când Ponțiu Pilat era guvernator[2] al Iudeei, Irod era tetrarh[3] al Galileei, Filip, fratele acestuia, era tetrarh[4] al ținutului Ituriei și Trahonitei, iar Lisanias[5] era tetrarh al Abilenei, (Mt 3,1; Mk 1,2; Joh 1,19; Apg 13,7)2 în timpul marilor preoți Ana[6] și Caiafa[7], Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. (4Mo 25,13)3 Ioan s‑a dus în întreaga vecinătate a Iordanului, proclamând botezul pocăinței spre iertarea păcatelor,4 așa cum este scris în cartea cuvintelor profetului Isaia: „Un glas al celui ce strigă în pustie: «Pregătiți calea Domnului, neteziți‑I cărările!5 Orice vale va fi umplută[8] și orice munte și deal va fi smerit; căile strâmbe vor fi îndreptate, iar locurile denivelate vor fi netezite.6 Și orice om va vedea mântuirea lui Dumnezeu!»“[9] (Jes 40,3)7 Atunci Ioan a spus mulțimilor care veneau să fie botezate de el: – Pui de vipere, cine v‑a avertizat să fugiți de mânia care vine?!8 Faceți deci roade vrednice de pocăință! Și să nu începeți să spuneți în voi înșivă: „Îl avem ca tată pe Avraam!“, căci vă spun că Dumnezeu poate să‑i ridice copii lui Avraam chiar din pietrele acestea!9 Securea este pusă deja la rădăcina pomilor! Prin urmare, orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.10 Mulțimile îl întrebau, zicând: – Dar atunci ce să facem?11 El, răspunzând, le zicea: – Cel ce are două cămăși[10] să le împartă cu cel ce n‑are niciuna, iar cel ce are mâncare să facă la fel!12 Au venit și niște vameși[11] să fie botezați și l‑au întrebat: – Învățătorule, noi ce să facem?13 El le‑a răspuns: – Să nu colectați mai mult decât vi s‑au dat îndrumări!14 Niște soldați l‑au întrebat și ei: – Dar noi ce să facem? El le‑a răspuns: – Să nu stoarceți nimic de la nimeni cu forța, nici să nu aduceți acuzații false împotriva nimănui;[12] fiți mulțumiți cu salariile voastre!15 Pentru că poporul era în așteptare și toți se întrebau în inimile lor, cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Cristosul,16 Ioan le‑a răspuns tuturor, zicând: – Eu, într-adevăr, vă botez cu[13] apă[14], dar vine Cel Care este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua sandalelor! El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.17 El Își are în mână furca de treierat ca să‑Și curețe aria și să‑Și adune grâul în hambar. Pleava însă o va arde într‑un foc care nu se stinge.18 Și, prin multe alte îndemnuri, el vestea poporului Evanghelia[15].19 Însă tetrarhul Irod, care era mustrat[16] de Ioan din cauza Irodiadei[17], soția fratelui său, și din cauza tuturor lucrurilor rele pe care le săvârșise, (3Mo 18,16; 3Mo 20,21; Lk 3,1)20 a mai adăugat la ele și pe acela că l‑a închis pe Ioan în închisoare.21 După ce a fost botezat întregul popor, a fost botezat și Isus. Și, pe când Se ruga, cerul a fost deschis (Mt 1,1; Mt 3,13; Mk 1,9; Joh 1,32)22 și Duhul Sfânt S‑a coborât peste El[18] în formă trupească, asemenea unui porumbel. Și din cer s‑a auzit un glas: „Tu ești Fiul Meu preaiubit;[19] în Tine Îmi găsesc plăcerea![20] (Ps 2,7; Jes 42,1)23 Isus avea în jur de treizeci de ani[21] când Și‑a început lucrarea și era, după cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, (4Mo 4,47)24 fiul lui Mattat, fiul lui Levi, fiul lui Melchi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,25 fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,26 fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda,27 fiul lui Iohanan, fiul lui Resa, fiul lui Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, fiul lui Neri,28 fiul lui Melchi, fiul lui Addi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er,29 fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Mattat, fiul lui Levi,30 fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,31 fiul lui Melea, fiul lui Menna, fiul lui Mattata, fiul lui Natan, fiul lui David,32 fiul lui Ișai, fiul lui Obed, fiul lui Boaz, fiul lui Salmon[22], fiul lui Nahșon,33 fiul lui Aminadab, fiul lui Ram,[23] fiul lui Hețron, fiul lui Pereț, fiul lui Iuda,34 fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Terah, fiul lui Nahor,35 fiul lui Serug, fiul lui Reu, fiul lui Peleg, fiul lui Eber, fiul lui Șelah,36 fiul lui Cainan, fiul lui Arpahșad,[24] fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, (1Mo 10,24; 1Mo 11,12)37 fiul lui Metușelah, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Mahalalel, fiul lui Chenan,38 fiul lui Enoș, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.