1Wehe der stolzen Krone der Betrunkenen, / dem welkenden Kranz seiner herrlichen Pracht, / der Hauptstadt über dem fetten Tal,[1] / dem Stolz aller Weinseligen von Efraïm.2Schon hält der Herr einen Starken und Mächtigen bereit. / Er kommt wie ein Hagelwetter, / wie ein verheerender Sturm, / wie ein Wolkenbruch mit mächtiger Wasserflut, / der alles mit Wucht zu Boden reißt.3Zertrampeln wird er die stolze Krone der Betrunkenen von Efraïm.4Der welkenden Blüte seiner prächtigen Zier, / der Hauptstadt über dem fetten Tal, / wird es gehen wie der frühen Feige vor der Ernte: / Der Erste, der sie erblickt, / pflückt sie schnell ab und verschlingt sie sofort.5An dem Tag wird Jahwe, der allmächtige Gott, zu einer herrlichen Krone für den Rest seines Volks / und zu einem prachtvollen Kranz.6Er wird zum Geist des Rechts für den, der zu Gericht sitzen muss, / und zur Heldenkraft für den, der den Feind aus der Stadt vertreibt.7Doch auch diese hier schwanken, berauscht vom Wein, / und taumeln, benebelt vom Bier: / Priester und Propheten sind betrunken, / schwanken vom Bier und sind benebelt vom Wein. / Sie torkeln, wenn sie weissagen, und taumeln im Gericht.8Ihre Tische sind von Erbrochenem voll, / alles ist besudelt, kein Platz ist frei davon.9Und dann sagen sie: „Wem will der denn Einblick geben? / Wem will der erzählen, was Gott will? / Sind wir denn kleine Kinder, / eben von der Muttermilch entwöhnt / und von den Brüsten abgesetzt?10Was soll das Zaw-la-zaw, zaw-la-zaw / und kaw-la-kaw, kaw-la-kaw,[2] / hier ein wenig, dort ein wenig?“11Ja, durch Menschen mit stammelnden Lippen und fremden Sprachen / sagt Gott sein Wort zu diesem Volk.[3] (1Kor 14,21)12Er hatte zu ihnen gesagt: „So findet ihr Ruhe. / Gönnt doch den Müden die Rast! / Ich biete euch Sicherheit!“ / Aber sie wollten nicht hören.13Darum wird Jahwe sie hören lassen: / „Zaw-la-zaw, zaw-la-zaw / und kaw-la-kaw, kaw-la-kaw, / hier ein wenig, dort ein wenig.“ / Nach hinten stürzen sie und brechen sich das Genick. / Sie laufen den Feinden ins Netz, / gefangen führt man sie fort.14Darum hört das Wort Jahwes, ihr Lästermäuler, / ihr Herrscher von Jerusalem!15Ihr prahlt, mit dem Tod im Bund zu sein. / Ihr habt mit dem Totenreich einen Vertrag? / Ihr glaubt, wenn die Katastrophe kommt, geht sie an euch vorbei, / denn ihr hättet Lügen zu eurer Zuflucht gemacht, / euch abgesichert durch Betrug?16Darum spricht Jahwe, der Herr: / Seht her, ich habe auf dem Zionsberg ein festes Fundament gelegt: / Es ist ein erprobter Block, ein kostbarer Eckstein, ein felsenfester Grund. / Wer ihm vertraut, hält ebenso stand.[4] (Röm 9,33; Röm 10,11; 1Petr 2,6)17Als Richtschnur nehme ich das Recht / und als Waage die Gerechtigkeit. / Der Hagelsturm fegt eure Lügenzuflucht weg, / und Wasser überflutet das Versteck.18Euer Bündnis mit dem Tod ist dann gelöst, / und mit dem Totenreich ist der Vertrag gelöscht. / Und wenn die Katastrophe wie eine Flut über euch kommt, / seid ihr nur noch zertretenes Land.19Sooft sie heranbraust, reißt sie euch mit, / und Morgen für Morgen tobt sie heran. / Selbst in der Nacht habt ihr keine Ruhe mehr. / Und jedes Prophetenwort wird euch eine Schreckensnachricht sein.20Ja, „das Bett ist zu kurz, um sich auszustrecken / und die Decke zu schmal, um sich einzuwickeln.“21Denn Jahwe wird sich erheben wie am Berg Perazim, / er wird toben wie im Tal von Gibeon.[5] / Doch was er tut, wird euch befremden, / sein Werk wird euch unheimlich sein. (Jos 10,10; 2Sam 5,20)22Darum lasst jetzt euren Spott, damit man eure Fesseln nicht noch fester zieht! / Denn ein „Zunichte!“ habe ich gehört vom Herrn der ganzen Erde, / ein „Entschieden!“ von Jahwe, dem allmächtigen Gott.23Horcht auf und hört meine Stimme! / Gebt Acht und hört auf mein Wort!24Pflügt der Bauer denn den ganzen Tag zur Vorbereitung auf die Saat? / Eggt er denn jeden Tag sein Ackerland?25Nein, wenn er die Äcker geebnet hat, streut er Dill und Kümmel aus, / sät Weizen, Hirse, Gerste auf sein Feld und Dinkel an den Rand.26So unterwies ihn sein Gott, / belehrte ihn, wie er vorgehen soll.27Dill drischt man nicht mit Dreschschlitten[6] aus, / und das Wagenrad wird nicht über Kümmel gerollt. / Dill wird mit dem Stab geklopft / und Kümmel mit dem Stock.28Auch das Brotkorn wird nicht zermalmt, / nicht dauernd drischt der Drescher darauf ein. / Er sorgt dafür, dass weder Wagenräder darüber rollen / noch Pferdehufe es zerstampfen.29Auch das weiß er von Jahwe, dem allmächtigen Gott. / Gottes Pläne sind zum Staunen, / er führt sie immer zum Erfolg.
Judecată împotriva conducătorilor, a preoților și a profeților corupți
1Vai de acea cunună, mândria bețivilor din Efraim, și de floarea ofilită, frumusețea ei glorioasă, așezată pe culmea văii mănoase a celor doborâți de vin!2Iată, Stăpânul are pe cineva puternic și tare! Ca o furtună cu grindină, distrugătoare, ca o ploaie torențială și ca un potop puternic, o va trânti la pământ cu mâna sa.3Cununa mândră a bețivilor din Efraim va fi călcată în picioare,4iar floarea ofilită, frumusețea ei glorioasă, așezată pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină coaptă înainte de culesul roadelor; oricine o vede o înghite imediat ce pune mâna pe ea.5În ziua aceea, DOMNUL Oștirilor va fi o coroană glorioasă, o ghirlandă frumoasă pentru rămășița poporului Său;6va fi un duh de dreptate pentru cel ce stă pe scaunul de judecată și tărie pentru cei ce alungă dușmanul din fața porților.7Dar și aceștia se clatină de vin și amețesc din cauza băuturilor tari: preot și profet se clatină de băuturi tari, sunt zăpăciți de vin; sunt amețiți de băuturi tari, se clatină când au vedenii și se împiedică când dau sentința.8Toate mesele sunt pline de vomă, nu este niciun loc care să nu fie murdar.9„Pe cine învață El cunoașterea? Cui explică El mesajul? Unora înțărcați de curând? Unora tocmai luați de la sân?10El dă poruncă după poruncă, poruncă după poruncă, regulă după regulă, regulă după regulă, puțin aici, puțin acolo[1].“11De aceea, prin buze încâlcite și într‑o altă limbă, va vorbi El acestui popor,12celor cărora le‑a zis: „Iată locul de odihnă! Lăsați‑l pe cel ostenit să se odihnească! Aici este odihna!“ Dar ei n‑au vrut să asculte.13De aceea, pentru ei, Cuvântul DOMNULUI va fi: poruncă după poruncă, poruncă după poruncă, regulă după regulă, regulă după regulă puțin aici, puțin acolo, pentru ca, mergând, să cadă pe spate, să fie zdrobiți, să fie prinși în laț și capturați.14De aceea, ascultați Cuvântul DOMNULUI, oameni ai batjocurii, cei ce stăpâniți peste poporul acesta care este în Ierusalim!15Voi ați zis: „Am încheiat un legământ cu Moartea și am făcut o înțelegere cu Locuința Morților. Urgia năvalnică va trece fără să ne atingă, căci ne‑am făcut din minciună adăpost și din înșelăciune – ascunzătoare.“16De aceea, așa vorbește Stăpânul DOMN: „Iată, așez în Sion o Piatră, o Piatră încercată, o Piatră din capul unghiului, prețioasă, o Temelie sigură! Cel ce crede nu se va grăbi[2].17Eu voi face din judecată o funie de măsură și din dreptate un fir de plumb. Grindina îți va mătura adăpostul făcut din minciună, iar apele îți vor inunda ascunzătoarea.18Legământul vostru cu Moartea va fi anulat, iar înțelegerea voastră cu Locuința Morților va cădea. Când va trece urgia năvalnică, veți fi striviți de ea.19Ori de câte ori va trece, vă va apuca, căci va trece dimineață de dimineață, zi de zi și noapte de noapte!“ Înțelegerea acestui mesaj nu va fi decât o pricină de groază.20Căci patul este prea scurt să te întinzi pe el, iar învelitoarea prea îngustă să te înfășori cu ea.21DOMNUL Se va ridica așa cum a făcut‑o pe muntele Perațim, Se va mânia ca în valea Ghivon, ca să‑Și facă lucrarea, lucrarea Sa neobișnuită, ca să‑Și îndeplinească slujba, slujba Sa ciudată.22Acum dar, nu mai batjocoriți, ca nu cumva lanțurile voastre să se întărească și mai mult, fiindcă am auzit de la Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, o hotărâre de distrugere a întregii țări.23Luați aminte și ascultați glasul meu! Fiți atenți și ascultați rostirea mea!24Oare plugarul ară toată ziua pentru a semăna? Oare tot timpul își brăzdează și își grăpează pământul?25Când i‑a netezit suprafața, oare nu împrăștie apoi mărar, nu seamănă chimion? Nu plantează grâul în rânduri[3], orzul într‑un loc anume[4] și secara albă la marginea lui?26Dumnezeul lui îl instruiește corect. El îl învață!27Mărarul nu se treieră cu treierătoarea, nici chimionul nu se calcă cu tăvălugul, ci mărarul se bate cu un băț, iar chimionul cu o nuia.28Grânele pentru pâine sunt zdrobite, dar nu se treieră la nesfârșit. Omul pune în mișcare roata carului și caii, dar nu sfărâmă grânele.29Și lucrul acesta vine tot de la DOMNUL Oștirilor, Care este minunat în sfat și măreț în înțelepciune.