Matei 20

Noua Traducere Românească

1 – Căci Împărăția Cerurilor se aseamănă cu stăpânul unei case, care a ieșit dis‑de‑dimineață să‑și angajeze lucrători la vie.2 Și după ce s‑a înțeles cu lucrătorii pentru un denar[1] pe zi, i‑a trimis în via lui.3 Pe la ceasul al treilea[2] a ieșit și i‑a văzut pe alții stând în piață fără lucru. (Mat 9:1)4 El le‑a zis acestora: „Duceți‑vă și voi în via mea și vă voi da ceea ce este drept!“5 Și ei s‑au dus. A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea[3] și a făcut la fel. (Mat 12:1; Mat 15:1)6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea[4], i‑a găsit pe alții stând în piață și i‑a întrebat: „De ce stați aici toată ziua fără lucru?“ (Mat 17:1)7 Ei i‑au răspuns: „Pentru că nu ne‑a angajat nimeni!“ Atunci el le‑a zis: „Duceți‑vă și voi în via mea și veți primi ceea ce este drept.“8 Când s‑a făcut seară, stăpânul viei i‑a zis administratorului său: „Cheamă lucrătorii și dă‑le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi.“9 Au venit cei de la ceasul al unsprezecelea și au primit fiecare câte un denar.10 Când au venit cei dintâi, s‑au gândit că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un denar fiecare.11 După ce i‑au primit, murmurau împotriva stăpânului casei,12 spunând: „Aceștia din urmă au muncit doar o oră și i‑ai făcut egali cu noi, care am îndurat greul și arșița zilei!“13 Stăpânul, răspunzându‑i unuia dintre ei, a zis: „Prietene, eu nu te nedreptățesc! Nu te‑ai înțeles tu cu mine pentru un denar?14 Ia ce‑ți aparține și pleacă! Eu vreau să‑i dau și acestuia din urmă ca și ție!15 Sau nu am voie să fac ce vreau cu ceea ce‑mi aparține? Sau ochiul tău este rău[5] fiindcă eu sunt bun?“16 Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.17 În timp ce Se suia spre Ierusalim, Isus i‑a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le‑a zis pe drum: (Mar 10:32; Lu 18:31)18 „Iată că ne suim spre Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte19 și‑L vor da pe mâna neamurilor, ca să fie batjocorit, biciuit și răstignit. Dar a treia zi va fi înviat.“20 Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei împreună cu fiii ei. I s‑a închinat și a cerut ceva de la El. (Mar 10:35; Lu 22:24)21 Isus a întrebat‑o: – Ce dorești? Ea I‑a zis: – Poruncește ca acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta, în Împărăția Ta.22 Isus, răspunzând, a zis: – Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care urmează să‑l beau Eu[6] și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu? Ei I‑au zis: – Putem! (Is 51:17; Ier 25:15; Ez 23:32; Mat 26:39; Mat 27:46)23 Isus le‑a zis: – Veți bea într-adevăr paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, dar privilegiul de a ședea la dreapta și la stânga Mea nu ține de Mine să‑l dau, ci este pentru aceia cărora le‑a fost pregătit de Tatăl Meu.24 Ceilalți zece, când au auzit, au fost indignați din cauza celor doi frați.25 Atunci Isus i‑a chemat la El și a zis: „Știți că domnitorii neamurilor stăpânesc peste ele, iar mai marii lor își exercită autoritatea asupra lor.26 Dar între voi nu va fi așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru,27 iar cel ce vrea să fie primul între voi, va fi sclavul vostru,28 tot așa cum și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.“29 Când au ieșit din Ierihon, o mulțime mare de oameni L‑a urmat pe Isus. (Mar 10:46; Lu 18:35)30 Și iată că doi orbi care ședeau lângă drum, când au auzit că trece Isus, au început să strige, zicând: – Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!31 Mulțimea îi mustra ca să tacă, dar ei strigau și mai tare: – Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!32 Isus S‑a oprit, i‑a chemat și i‑a întrebat: – Ce doriți să fac pentru voi?33 Ei au răspuns: – Doamne, să ne fie deschiși ochii!34 Lui Isus I s‑a făcut milă de ei și le‑a atins ochii. Imediat ei și‑au recăpătat vederea și L‑au urmat.