Website too slow? Load as basic HTML.

Ezekiel 24

Noua Traducere Românească

1 În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea,[1] Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând: (Eze 1:1) 2 „Fiul omului, scrie data zilei de azi, chiar a acestei zile, deoarece chiar în această zi împăratul Babilonului s‑a năpustit asupra Ierusalimului. 3 Rostește o pildă cu privire la această Casă răzvrătită și spune‑i că așa vorbește Stăpânul DOMN: «Pune cazanul, pune‑l și toarnă apă în el! 4 Pune în el bucăți de carne, cele mai bune bucăți: coapsa și umărul. Umple‑l cu cele mai bune oase! 5 Să fie luat ce‑i mai bun din turmă. Îngrămădește apoi oase sub el și fă‑l să fiarbă în clocot, ca să fiarbă oasele din el!» 6 Căci așa vorbește Stăpânul DOMN: «Vai de cetatea vărsătoare de sânge, cazanul care are rugină pe el și de pe care nu iese rugina. Să se scoată pe rând bucățile din el, fără să se arunce sorții. 7 Căci sângele pe care l‑a vărsat ea este în mijlocul ei. L‑a pus pe stânca goală; nu l‑a vărsat pe pământ, ca să‑l acopere apoi cu țărână. 8 Ca să‑Mi arăt furia, ca să Mă răzbun, i‑am vărsat sângele pe stânca goală, pentru ca astfel să nu fie acoperit.» 9 De aceea, așa vorbește Stăpânul DOMN: «Vai de cetatea cea vărsătoare de sânge! Dar și Eu voi mări grămada de lemne. 10 Îngrămădește multe lemne, aprinde focul, fierbe bine carnea, amestecă în zeamă și lasă până vor arde și oasele! 11 Apoi așază cazanul gol pe cărbuni, ca să se încălzească, să i se încingă arama și astfel să se topească murdăria de pe el și să i se șteargă rugina. 12 Eforturile au fost în zadar; rugina lui cea multă n‑a ieșit de pe el. În foc cu rugina lui![2] 13 În necurăția ta este desfrânare. Pentru că am vrut să te curățesc, dar tu nu te‑ai curățit de necurăția ta, nu vei mai fi curățită până când nu Îmi voi potoli furia față de tine. 14 Eu, DOMNUL, am vorbit! A venit vremea și voi face întocmai! Nu te voi cruța, nu voi avea milă și nu‑Mi va părea rău! Vei fi judecată după căile tale și după faptele tale, zice Stăpânul DOMN.»“ 15 Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând: 16 „Fiul omului, iată că îți voi lua printr‑o lovitură plăcerea ochilor tăi. Tu însă să nu bocești, să nu plângi și să nu‑ți dea lacrimile! 17 Gemi în tăcere, dar nu te tângui ca pentru cei morți! Leagă‑ți turbanul și pune‑ți sandalele în picioare. Să nu‑ți acoperi barba și să nu mănânci pâinea oamenilor[3].“ 18 Am vorbit poporului dimineața, iar seara mi‑a murit soția. A doua zi, dimineața, am făcut cum mi s‑a poruncit. 19 Poporul m‑a întrebat: – Nu vrei să ne lămurești ce înseamnă ceea ce faci? 20 Eu le‑am răspuns: – Cuvântul DOMNULUI a venit la mine și mi‑a zis: 21 „Spune‑i Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: ‘Iată, voi lăsa să fie întinat Sfântul Meu Lăcaș, mândria puterii voastre, plăcerea ochilor voștri și delectarea sufletului vostru, iar fiii voștri și fiicele voastre, pe care îi veți fi lăsat în urmă, vor cădea uciși de sabie. 22 Atunci veți face și voi cum am făcut eu. Nu vă veți acoperi barba și nu veți mânca pâinea oamenilor. 23 Veți purta turban pe cap și sandale în picioare, nu veți jeli și nici nu veți plânge, ci veți putrezi în nelegiuirile voastre și veți geme unul către altul. 24 Ezechiel va fi pentru voi un semn. Tot ceea ce a făcut el, veți face și voi. Când se vor întâmpla acestea, veți ști că Eu sunt Stăpânul DOMN.’» 25 Tu însă, fiul omului, în ziua când voi lua de la ei tăria lor, bucuria, măreția lor, ce este mai de preț în ochii lor și ceea ce le înalță sufletul, pe fiii lor și pe fiicele lor, 26 în ziua aceea, va veni un fugar la tine ca să te înștiințeze. 27 În ziua aceea, când va veni fugarul, ți se va deschide și ție gura, vei vorbi și nu vei mai fi mut. Vei fi astfel un semn pentru popor și ei vor ști că Eu sunt DOMNUL.“