de la Biblica1O, Dumnezeu al răzbunărilor! O, DOAMNE! O, Dumnezeu al răzbunărilor, strălucește Tu!2Ridică‑Te, Judecător al pământului; răsplătește celor mândri după mândria lor!3Până când vor triumfa cei răi, DOAMNE, până când?4Ei bolborosesc, vorbesc cu trufie, toți cei ce săvârșesc nelegiuirea se laudă.5Îți asupresc poporul, DOAMNE, apasă asupra moștenirii Tale.6Omoară văduva și străinul; îl ucid pe orfan.7Ei zic: „Nu vede DOMNUL! Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!“8Luați aminte, voi, oameni fără minte din popor! Nesăbuiților, când vă veți înțelepți?9Să nu audă Cel Ce a sădit urechea? Să nu vadă Cel Ce a întocmit ochiul?10Să nu mustre oare Cel Ce disciplinează neamurile, Cel Ce învață pe om cunoașterea?11DOMNUL cunoaște gândurile omului; știe că sunt deșarte.12Ferice de omul pe care‑l disciplinezi Tu, DOAMNE, și pe care‑l înveți din Legea Ta,13ca să‑l liniștești în zilele cele rele, până se va săpa groapa celui rău.14DOMNUL nu‑Și părăsește poporul, nici nu‑Și uită moștenirea!15Căci din nou se va face judecată cu dreptate, și toți cei cu inima cinstită o vor urma.16Cine se va ridica pentru mine împotriva răufăcătorilor? Cine va lua poziție pentru mine împotriva celor ce săvârșesc nelegiuirea?17De n‑ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, foarte curând sufletul meu ar fi locuit în tăcerea morții.18Când zic: „Mi se clatină piciorul!“, îndurarea Ta, DOAMNE, mă sprijină!19În mulțimea frământărilor mele lăuntrice, mângâierile Tale îmi încântă sufletul.20Poate oare un tron corupt[1] să‑Ți fie aliat, unul care plăsmuiește necazul prin decret?21Ei uneltesc[2] împotriva sufletului celui drept și condamnă sânge nevinovat.22DOMNUL este întăritura mea! Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost!23El le va răsplăti după nelegiuirea lor și‑i va nimici pentru răutatea lor; DOMNUL, Dumnezeul nostru, îi va nimici.
1HERR, du Gott, des die Rache ist, du Gott, des die Rache ist, erscheine! (Deut 32:35)2Erhebe dich, du Richter der Welt; vergilt den Hoffärtigen, was sie verdienen! (Gen 18:25)3HERR, wie lange sollen die Frevler, wie lange sollen die Frevler frohlocken?4Es reden so trotzig daher, es rühmen sich alle Übeltäter.5HERR, sie zerschlagen dein Volk und plagen dein Erbe.6Witwen und Fremdlinge bringen sie um und töten die Waisen7und sagen: Der HERR sieht’s nicht, und der Gott Jakobs beachtet’s nicht. (Ps 10:11)8Merkt es doch, ihr Narren im Volk! Und ihr Toren, wann wollt ihr klug werden?9Der das Ohr gepflanzt hat, sollte der nicht hören? Der das Auge gemacht hat, sollte der nicht sehen? (Ex 4:11)10Der die Völker in Zucht hält, / sollte der nicht Rechenschaft fordern – er, der die Menschen Erkenntnis lehrt?11Aber der HERR kennt die Gedanken der Menschen: Sie sind nur ein Hauch! (1 Cor 3:20)12Wohl dem, den du, HERR, in Zucht nimmst und lehrst ihn durch dein Gesetz, (Iov 5:17)13dass er Geduld habe in bösen Tagen, bis dem Frevler die Grube gegraben ist.14Denn der HERR wird sein Volk nicht verstoßen noch sein Erbe verlassen. (Is 37:33)15Denn Recht muss doch Recht bleiben, und ihm werden alle frommen Herzen zufallen.16Wer steht mir bei wider die Boshaften? Wer tritt zu mir wider die Übeltäter?17Wenn der HERR mir nicht hülfe, läge ich bald am Orte des Schweigens. (Ps 115:17)18Wenn ich sprach: Mein Fuß ist gestrauchelt, so hielt mich, HERR, deine Gnade.19Ich hatte viel Bekümmernis in meinem Herzen, aber deine Tröstungen erquickten meine Seele. (2 Cor 1:4)20Kann sich mit dir verbünden der Richterstuhl des Verderbens, der Unheil schafft gegen das Gesetz?21Sie rotten sich zusammen wider den Gerechten und verurteilen unschuldiges Blut.22Aber der HERR ist mein Schutz, mein Gott ist der Hort meiner Zuversicht.23Und er wird ihnen ihr Unrecht vergelten / und sie um ihrer Bosheit willen vertilgen; der HERR, unser Gott, wird sie vertilgen.