1DOAMNE, ascultă‑mi rugăciunea! Ia aminte la cererile mele! În credincioșia și dreptatea Ta, răspunde‑mi!2Nu intra la judecată cu robul Tău, căci niciun om viu nu‑și poate apăra dreptatea înaintea Ta!3Dușmanul îmi urmărește sufletul, îmi zdrobește viața de pământ, mă face să locuiesc în întunecimi asemenea celor morți demult.4Duhul îmi este sleit; inima îmi este pustiită înăuntrul meu.5Îmi aduc aminte de zilele de odinioară, cuget la toate lucrările Tale și mă gândesc la ceea ce au făcut mâinile Tale.6Îmi întind mâinile către Tine; sufletul meu însetează după Tine ca pământul uscat. Selah7DOAMNE, grăbește‑Te să‑mi răspunzi! Duhul îmi este obosit! Nu‑Ți ascunde fața de mine, ca să nu ajung asemenea celor ce se coboară în groapă!8Fă ca, dimineața, să aud despre îndurarea Ta, căci în Tine mă încred! Fă‑mi cunoscută calea pe care să merg, căci la Tine îmi înalț sufletul!9DOAMNE, scapă‑mă de dușmanii mei, căci la Tine caut adăpost!10Învață‑mă cum să‑Ți împlinesc voia, căci Tu ești Dumnezeul meu! Duhul Tău este bun: să mă călăuzească pe pământ neted!11Datorită Numelui Tău, DOAMNE, înviorează‑mă! În dreptatea Ta, scapă‑mi sufletul din necaz!12În îndurarea Ta, spulberă‑i pe dușmanii mei și nimicește toți vrăjmașii sufletului meu, căci eu sunt robul Tău!
Bitte um Verschonung und Hilfe (Der siebente Bußpsalm)
1Ein Psalm Davids. HERR, erhöre mein Gebet, / vernimm mein Flehen um deiner Treue willen, erhöre mich um deiner Gerechtigkeit willen,2und geh nicht ins Gericht mit deinem Knecht; denn vor dir ist kein Lebendiger gerecht. (Iov 9:2; Ps 130:3; Ro 3:20)3Denn der Feind verfolgt meine Seele und schlägt mein Leben zu Boden, er legt mich ins Finstere wie die, die lange schon tot sind.4Und mein Geist ist in mir geängstet, mein Herz ist erstarrt in meinem Leibe.5Ich gedenke an die früheren Zeiten; / ich sinne nach über all deine Taten und spreche von den Werken deiner Hände. (Ps 77:6)6Ich breite meine Hände aus zu dir, meine Seele dürstet nach dir wie ein dürres Land. Sela. (Ps 42:2)7HERR, erhöre mich bald, mein Geist vergeht; verbirg dein Antlitz nicht vor mir, dass ich nicht gleich werde denen, die in die Grube fahren.8Lass mich am Morgen hören deine Gnade; denn ich hoffe auf dich. Tu mir kund den Weg, den ich gehen soll; denn mich verlangt nach dir.9Errette mich, HERR, von meinen Feinden; zu dir nehme ich meine Zuflucht.10Lehre mich tun nach deinem Wohlgefallen, / denn du bist mein Gott; dein guter Geist führe mich auf ebner Bahn.11HERR, erquicke mich um deines Namens willen; führe mich aus der Not um deiner Gerechtigkeit willen,12und vernichte meine Feinde um deiner Güte willen und bringe alle um, die mich bedrängen; denn ich bin dein Knecht.