1Fericit este cel a cărui fărădelege este iertată, cel al cărui păcat este acoperit![1] (Ps 42:1; Ps 44:1; Ps 45:1; Ps 52:1; Ps 53:1; Ps 54:1; Ps 55:1; Ps 74:1; Ps 78:1; Ps 89:1; Ps 142:1)2Fericit este omul căruia DOMNUL nu‑i ține în seamă nelegiuirea și în duhul căruia nu există înșelăciune!3Când tăceam, mi se uscau oasele pentru că toată ziua gemeam.4Zi și noapte mâna Ta apăsa asupra mea; vlaga îmi ajunsese ca o uscăciune văratică. Selah5Atunci mi‑am mărturisit păcatul și nu Ți‑am ascuns nelegiuirea mea. Am zis: „Îmi voi mărturisi DOMNULUI fărădelegile!“, și astfel Tu ai iertat vina păcatului meu. Selah.6De aceea fiecare credincios să Ți se roage câtă vreme mai poți fi găsit, iar când apele vor fi mari, pe el nu‑l vor atinge.7Tu ești un adăpost pentru mine! Tu mă vei păzi de necaz, înconjurându‑mă cu cântări de izbăvire! Selah8„Eu te voi instrui și te voi învăța calea pe care să mergi. Te voi sfătui, iar ochiul Meu va veghea asupra ta.9Nu fi[2] ca un cal sau ca un catâr fără discernământ, care numai strunit cu un frâu și cu o zăbală se apropie de tine!“10De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în DOMNUL este înconjurat cu îndurare.11Bucurați‑vă în DOMNUL, înveseliți‑vă, voi, cei drepți! Strigați de bucurie, toți cei cu inima cinstită!
1Eine Unterweisung Davids. Wohl dem, dem die Übertretungen vergeben sind, dem die Sünde bedeckt ist! (Ro 4:6)2Wohl dem Menschen, dem der HERR die Schuld nicht zurechnet, in dessen Geist kein Falsch ist!3Denn da ich es wollte verschweigen, verschmachteten meine Gebeine durch mein tägliches Klagen.4Denn deine Hand lag Tag und Nacht schwer auf mir, dass mein Saft vertrocknete, wie es im Sommer dürre wird. Sela.5Darum bekannte ich dir meine Sünde, und meine Schuld verhehlte ich nicht. Ich sprach: Ich will dem HERRN meine Übertretungen bekennen. Da vergabst du mir die Schuld meiner Sünde. Sela. (Ps 38:19; Prov 28:13; Is 38:17; Iac 5:16)6Deshalb werden alle Heiligen zu dir beten zur Zeit der Angst; darum, wenn große Wasserfluten kommen, werden sie nicht an sie gelangen.7Du bist mein Schirm, du wirst mich vor Angst behüten, dass ich errettet gar fröhlich rühmen kann. Sela.8Ich will dich unterweisen und dir den Weg zeigen, / den du gehen sollst; ich will dich mit meinen Augen leiten.9Seid nicht wie Rosse und Maultiere, die ohne Verstand sind, denen man Zaum und Gebiss anlegen muss; sie werden sonst nicht zu dir kommen.10Der Gottlose hat viel Plage; wer aber auf den HERRN hofft, den wird die Güte umfangen.11Freuet euch des HERRN und seid fröhlich, ihr Gerechten, und jauchzet, alle ihr Frommen.