Proverbele 18 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Cel ce s‑a separat își caută propria plăcere; el se dezlănțuie împotriva oricărei înțelepciuni. 2 Cel nesăbuit nu‑și găsește plăcerea în pricepere, ci doar în a face cunoscut ce este în inima lui. 3 Când vine cel rău, vine și disprețul, iar odată cu rușinea, vine și reproșul. 4 Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape adânci; izvorul înțelepciunii este ca un pârâu curgător. 5 Nu este bine să fii părtinitor cu cel rău, sau să nedreptățești pe cel drept la judecată. 6 Buzele nesăbuitului aduc ceartă și gura lui invită la lovituri. 7 Gura celui nesăbuit îi aduce ruina și buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui. 8 Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri; ele alunecă până în odăile pântecului. 9 Cel ce este leneș în lucrul lui este frate cu cel ce distruge. 10 Numele DOMNULUI este un turn tare; cel drept fuge în el și este protejat la înălțime. 11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; el și‑o închipuie ca pe un zid înalt. 12 Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea gloriei. 13 Cine răspunde fără să fi ascultat face o prostie și își atrage rușinea. 14 Duhul omului îl sprijină în boală, dar cine poate ridica un duh zdrobit? 15 O inimă cu discernământ dobândește cunoștință, și urechea celor înțelepți caută cunoștință. 16 Un dar deschide uși celui ce îl oferă și‑l duce înaintea celor mari. 17 Primul care‑și apără cauza pare drept, însă doar până intră semenul său și‑l cercetează. 18 Sorțul pune capăt neînțelegerilor și decide între cei puternici. 19 Un frate nedreptățit este mai greu de câștigat decât o cetate întărită, și neînțelegerile sunt ca porțile închise ale unei cetăți. 20 Din rodul gurii lui, omul își satură pântecul; din venitul buzelor lui, se satură. 21 Moartea și viața sunt în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele. 22 Cel ce‑și găsește o soție găsește ce este bine^[1] și primește astfel o favoare de la DOMNUL. (Gen 2:18) 23 Săracul vorbește cu rugăminți, dar bogatul răspunde cu asprime. 24 Cine are mulți prieteni poate ajunge la ruină, dar există un amic care ține la tine mai mult decât un frate.

Lutherbibel 2017

de la Deutsche Bibelgesellschaft

1 Wer sich absondert, der sucht, was ihn gelüstet, und widersetzt sich allem, was gut ist. 2 Ein Tor hat nicht Gefallen an Einsicht, sondern will kundtun, was in seinem Herzen steckt. 3 Wohin ein Frevler kommt, kommt auch Verachtung; und wo Schande ist, da ist Hohn. 4 Die Worte in eines Mannes Munde sind wie tiefe Wasser, und die Quelle der Weisheit ist ein sprudelnder Bach. 5 Es ist nicht gut, die Person des Frevlers zu achten, zu beugen den Gerechten im Gericht. (Deut 1:17) 6 Die Lippen des Toren bringen Zank, und sein Mund ruft nach Schlägen. 7 Der Mund des Toren bringt ihn ins Verderben, und seine Lippen bringen ihn zu Fall. 8 Die Worte des Verleumders sind wie Leckerbissen und gehen einem glatt ein. (Prov 26:22) 9 Wer lässig ist in seiner Arbeit, der ist ein Bruder des Verderbers. (Prov 10:4) 10 Der Name des HERRN ist eine feste Burg; der Gerechte läuft dorthin und wird beschirmt. (Ps 61:4; Prov 14:26) 11 Des Reichen Habe ist ihm wie eine feste Stadt und dünkt ihn eine hohe Mauer. (Prov 10:15) 12 Vor dem Sturz ist das Herz eines Mannes stolz; und ehe man zu Ehren kommt, muss man demütig sein. (Prov 16:18) 13 Wer antwortet, ehe er hört, dem ist’s Torheit und Schande. 14 Wer ein mutiges Herz hat, weiß sich auch im Leiden zu halten; wenn aber der Mut darniederliegt, wer kann’s tragen? 15 Ein verständiges Herz erwirbt Einsicht, und das Ohr der Weisen sucht Erkenntnis. 16 Das Geschenk des Menschen schafft ihm Raum und bringt ihn vor die großen Herren. (Gen 43:11) 17 Ein jeder hat zuerst in seiner Sache recht; kommt aber der andere zu Wort, so findet sich’s. 18 Das Los schlichtet den Streit und scheidet zwischen den Mächtigen. 19 Ein gekränkter Bruder ist abweisender als eine feste Stadt, und Streitigkeiten sind hart wie der Riegel einer Burg. 20 Von der Frucht seines Mundes nährt sich der Leib des Mannes, und er wird gesättigt mit dem, was seine Lippen ihm einbringen. (Prov 12:14) 21 Tod und Leben stehen in der Zunge Gewalt; wer sie liebt, wird von ihrer Frucht essen. (Prov 13:3) 22 Wer eine Frau gefunden hat, der hat etwas Gutes gefunden und Wohlgefallen erlangt vom HERRN. (Prov 19:14; Prov 31:10) 23 Ein Armer redet mit Flehen, aber ein Reicher antwortet hart. 24 Es gibt Allernächste, die bringen ins Verderben, und es gibt Freunde, die hangen fester an als ein Bruder. (Prov 17:17)