1Așa mi‑a vorbit DOMNUL: „Du‑te și cumpără‑ți un brâu de in și pune‑l pe coapsele tale, dar să nu‑l înmoi în apă.“2Am cumpărat brâul, după Cuvântul DOMNULUI, și l‑am pus pe coapsele mele.3Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit a doua oară, zicând:4„Ia brâul pe care l‑ai cumpărat și care este pe coapsele tale, du‑te de îndată la Perat[1] și ascunde‑l acolo în crăpătura unei stânci.“5M‑am dus și l‑am ascuns la Perat, după porunca pe care mi‑o dăduse DOMNUL.6După mai multe zile, DOMNUL mi‑a zis: „Ridică‑te, du‑te la Perat și ia din acel loc brâul pe care ți‑am poruncit să‑l ascunzi acolo.“7M‑am dus la Perat, am săpat și am luat brâul din locul în care‑l ascunsesem. Dar iată că brâul era distrus și nu mai era bun de nimic.8Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând:9„Așa vorbește DOMNUL: «Tot așa voi distruge mândria lui Iuda și mândria cea foarte mare a Ierusalimului.10Poporul acesta rău refuză să asculte de cuvintele Mele. Ei umblă în încăpățânarea inimii lor și merg după alți dumnezei ca să le slujească și să li se închine. De aceea, el va ajunge ca brâul acesta, care nu mai este bun de nimic.11După cum se lipește brâul de coapsele unui om, așa Îmi lipisem și Eu întreaga Casă a lui Israel și întreaga Casă a lui Iuda, zice DOMNUL, ca să fie poporul Meu, Numele Meu, lauda Mea și onoarea Mea. Dar ei n‑au ascultat.»
Imaginea burdufurilor de vin
12Spune‑le cuvintele acestea: «Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: ‘Toate burdufurile de vin trebuie umplute!’» Și dacă ei îți vor zice: «Nu știm noi oare că toate burdufurile de vin trebuie umplute?»,13să le spui: «Așa vorbește DOMNUL: ‘Iată, pe toți locuitorii țării acesteia, pe regii care stau pe tronul lui David, pe preoți, pe profeți și pe toți cei ce locuiesc în Ierusalim, îi voi umple de beție.14Îi voi izbi unul de altul, pe părinți și pe fii laolaltă, zice DOMNUL. Nu‑i voi cruța, nu voi avea milă de ei și nu Mă voi îndura de ei, ci îi voi distruge.’»“15Ascultați și luați aminte! Nu fiți mândri, căci DOMNUL vorbește.16Dați slavă DOMNULUI, Dumnezeul vostru, înainte ca El să aducă întunericul, înainte să vi se clatine picioarele pe munții întunecați. Voi așteptați lumina, dar El o va schimba într‑o umbră a morții, o va preface într‑o negură deasă.17Dacă nu‑L veți asculta, sufletul meu va plânge în ascuns pentru mândria voastră; ochii mei vor plânge și vor vărsa lacrimi pentru că turma DOMNULUI va fi capturată.18„Spune regelui și reginei-mamă: «Smeriți‑vă! Plecați‑vă, căci v‑a căzut de pe cap coroana voastră frumoasă!»19Cetățile din Neghev[2] sunt închise și nu este nimeni să le deschidă. Întreg Iuda este dus în captivitate, este exilat în întregime.“20Ridicați‑vă ochii și priviți‑i pe cei care vin din nord! Unde este turma care‑ți fusese încredințată, oile tale frumoase?21Ce vei spune când El îi va pune conducători peste tine pe cei pe care i‑ai obișnuit să‑ți fie prieteni apropiați?[3] Nu te vor cuprinde durerile, ca pe o femeie la naștere?22Tu te întrebi în inima ta: „De ce mi se întâmplă toate acestea?“ Din cauza mulțimii nelegiuirilor tale ți s‑a ridicat poala hainei și ți‑a fost dezgolit trupul.23Poate cușitul[4] să‑și schimbe pielea sau leopardul – petele? Tot așa nici voi nu puteți înfăptui binele, voi care sunteți deprinși să înfăptuiți răul.24„Îi voi risipi ca pleava luată de vântul pustiei.25Aceasta îți este soarta, partea ta de la Mine, zice DOMNUL, pentru că M‑ai uitat și te‑ai încrezut în minciuni[5].26Totodată îți voi ridica poalele peste față, ca să ți se vadă rușinea,27adulterele și nechezăturile tale, desfrânările tale nerușinate! Am văzut spurcăciunile tale de pe dealuri și din câmpii. Vai de tine, Ierusalime! Cât timp vei mai sta în necurăție?“
1So sprach der HERR zu mir: Geh hin und kaufe dir einen leinenen Gürtel und gürte damit deine Lenden, aber lass ihn nicht nass werden!2Und ich kaufte einen Gürtel nach dem Wort des HERRN und gürtete ihn um meine Lenden.3Da geschah des HERRN Wort ein zweites Mal zu mir:4Nimm den Gürtel, den du gekauft und um deine Lenden gegürtet hast, und mache dich auf und geh hin an den Euphrat und verstecke ihn dort in einer Felsspalte!5Ich ging hin und versteckte ihn am Euphrat, wie mir der HERR geboten hatte.6Nach langer Zeit aber sprach der HERR zu mir: Mache dich auf und geh hin an den Euphrat und hole den Gürtel wieder, den ich dir dort zu verstecken gebot!7Ich ging hin an den Euphrat und grub nach und nahm den Gürtel von dem Ort, wo ich ihn versteckt hatte; und siehe, der Gürtel war verdorben, sodass er zu nichts mehr taugte.8Da geschah des HERRN Wort zu mir:9So spricht der HERR: Ebenso will ich verderben den großen Hochmut Judas und Jerusalems.10Dies böse Volk, das meine Worte nicht hören will, sondern im Starrsinn seines Herzens wandelt und andern Göttern folgt, um ihnen zu dienen und sie anzubeten: Es soll werden wie der Gürtel, der zu nichts mehr taugt. (Ier 11:8)11Denn gleichwie der Gürtel um die Lenden des Mannes gebunden wird, so habe ich das ganze Haus Israel und das ganze Haus Juda um mich gegürtet, spricht der HERR, dass sie mein Volk sein sollten, mir zum Ruhm, zu Lob und Ehren; aber sie haben nicht gehört.
Tödliche Trunkenheit
12Sage ihnen dies Wort: So spricht der HERR, der Gott Israels: Alle Krüge werden mit Wein gefüllt. Und wenn sie zu dir sagen: Wer weiß das nicht, dass alle Krüge mit Wein gefüllt werden?,13so antworte ihnen: So spricht der HERR: Siehe, ich will alle, die in diesem Lande wohnen, die Könige, die auf dem Thron Davids sitzen, die Priester und Propheten und alle Einwohner Jerusalems mit Trunkenheit füllen (Is 51:17; Ier 25:15)14und will einen am andern, die Väter samt den Söhnen, zerschmettern, spricht der HERR, und will weder schonen noch barmherzig sein und sie ohne Mitleid verderben.
Beugt euch vor Gott!
15Hört und merkt auf und seid nicht so hochfahrend, denn der HERR hat’s geredet.16Gebt dem HERRN, eurem Gott, die Ehre, ehe es finster wird und ehe eure Füße sich an den dunklen Bergen stoßen und ihr auf das Licht wartet, während er es doch finster und dunkel machen wird.17Wollt ihr das aber nicht hören, so muss ich heimlich weinen über solchen Hochmut; meine Augen müssen von Tränen überfließen, weil des HERRN Herde gefangen weggeführt wird. (Ier 8:23; Ier 14:17)18Sage dem König und der Königinmutter: Setzt euch ganz nach unten; denn die Krone der Herrlichkeit ist euch vom Haupt gefallen. (Ier 22:26; Pl 5:16)19Die Städte im Südland sind verschlossen, und es ist niemand, der sie auftut; ganz Juda ist weggeführt, vollständig weggeführt.
Die Schändung Jerusalems
20Hebt eure Augen auf und seht, wie sie von Norden daherkommen. Wo ist nun die Herde, die dir befohlen war, deine herrliche Herde?21Was willst du sagen, wenn er die über dich zum Haupt bestellen wird, die du als Freunde an dich gewöhnt hast? Was gilt’s? Es wird dich Angst ankommen wie eine Frau in Kindsnöten.22Und wenn du in deinem Herzen sagen wirst: »Warum ist mir dies widerfahren?« –: Um der Menge deiner Sünden willen wurde dein Gewand aufgehoben und dir Gewalt angetan. (Is 47:2; Ez 16:37)23Kann etwa ein Kuschiter seine schwarze Haut wandeln oder ein Panther seine Flecken? So wenig könnt auch ihr Gutes tun, die ihr ans Böse gewöhnt seid.24Darum will ich sie zerstreuen wie Spreu, die verweht wird von dem Wind aus der Wüste.25Das ist dein Los, dein Teil, den ich dir zugemessen habe, spricht der HERR: Weil du mich vergessen und dich auf Lügen verlassen hast,26will auch ich dein Gewand hochheben, dass deine Schande sichtbar werde,27deine Ehebrecherei, deine Geilheit, deine freche Hurerei. Auf den Hügeln und im Felde habe ich deine Gräuel gesehen. Weh dir, Jerusalem, dass du dich nicht reinigst! Wie lange noch?