1DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Cioplește două table de piatră asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le‑ai spart. (Deut 10:1)2Fii gata dis‑de‑dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui.3Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte.“4Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s‑a urcat pe muntele Sinai dis‑de‑dimineață, așa cum i‑a poruncit DOMNUL, luând în mână cele două table de piatră.5DOMNUL S‑a coborât într‑un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „DOMNUL“.6DOMNUL a trecut prin fața lui și a strigat: „DOMNUL, DOMNUL Dumnezeu, este milostiv și plin de har, încet la mânie și plin de îndurare și credincioșie.7El Își păstrează îndurarea față de mii de generații, iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație[1].“ (Ex 20:5)8Moise s‑a plecat repede la pământ și s‑a închinat.9Apoi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta[2], Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta are ceafa tare, dar iartă‑ne nelegiuirea și păcatul și ia‑ne ca moștenire.10El i‑a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n‑au mai fost înfăptuite în nicio țară și în niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea DOMNULUI, căci prin tine voi face lucruri de temut.11Ia seama la ceea ce‑ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți.12Ai grijă ca nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă pentru tine în mijlocul tău.13Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați AȘERELE[3].14Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă DOMNUL, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.15Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea[4] dumnezeilor lor[5] și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui,16și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și astfel, fetele lor, prostituându‑se înaintea dumnezeilor lor, să‑i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.17Să nu‑ți faci dumnezei turnați.18Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți‑am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib[6], pentru că în luna Abib ai ieșit din Egipt. (Ex 13:4)19Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei.20Întâiul născut al măgăriței să‑l răscumperi cu un miel[7], iar dacă nu‑l vei răscumpăra, să‑i frângi gâtul[8]. Să răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale. (Ex 13:13)21Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.22Să ții Sărbătoarea Săptămânilor[9], a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului[10] la sfârșitul anului. (Ex 23:16)23De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului DOMN, Dumnezeul lui Israel.24Eu voi alunga neamuri dinaintea ta și îți voi lărgi hotarele. Și nimeni nu‑ți va pofti țara când te vei sui să te înfățișezi înaintea DOMNULUI, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.25Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.26Primele roade ale pământului să le aduci în Casa DOMNULUI, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.[11] (Ex 23:19)27Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Scrie‑ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.28Moise a stat acolo cu DOMNUL timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu.30Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea; și se temeau să se apropie de el.31Dar Moise i‑a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s‑au întors la el, iar Moise le‑a vorbit.32După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a dat toate poruncile pe care le primise de la DOMNUL pe muntele Sinai.33Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și‑a așezat un văl pe față.34Ori de câte ori mergea Moise înaintea DOMNULUI ca să‑I vorbească, își lua vălul de pe față până când ieșea. Iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s‑a poruncit.35Fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu DOMNUL.
Neue Gesetzestafeln. Bundesschluss und Bundespflichten
1Und der HERR sprach zu Mose: Haue dir zwei steinerne Tafeln zu, wie die ersten waren, dass ich die Worte darauf schreibe, die auf den ersten Tafeln standen, welche du zerbrochen hast. (Ex 32:19)2Und sei morgen bereit, dass du früh auf den Berg Sinai steigst und dort zu mir trittst auf dem Gipfel des Berges.3Und lass niemand mit dir hinaufsteigen; es soll auch niemand gesehen werden auf dem ganzen Berge. Auch kein Schaf und Rind lass weiden gegen diesen Berg hin. (Ex 19:12)4Und Mose hieb zwei steinerne Tafeln zu, wie die ersten waren, und stand am Morgen früh auf und stieg auf den Berg Sinai, wie ihm der HERR geboten hatte, und nahm die zwei steinernen Tafeln in seine Hand.5Da kam der HERR hernieder in einer Wolke und trat daselbst zu ihm. Und er rief aus den Namen des HERRN. (Ex 3:19)6Und der HERR ging vor seinem Angesicht vorüber, und er rief aus: HERR, HERR, Gott, barmherzig und gnädig und geduldig und von großer Gnade und Treue, (Ex 33:18; Num 14:18; Ps 103:8; Naum 1:3; 1 Ioan 4:16)7der da Tausenden Gnade bewahrt und vergibt Missetat, Übertretung und Sünde, aber ungestraft lässt er niemand, sondern sucht die Missetat der Väter heim an Kindern und Kindeskindern bis ins dritte und vierte Glied. (Ex 20:5; Naum 1:2)8Und Mose neigte sich eilends zur Erde und betete an9und sprach: Hab ich, HERR, Gnade vor deinen Augen gefunden, so gehe der Herr in unserer Mitte, denn es ist ein halsstarriges Volk; und vergib uns unsere Missetat und Sünde und lass uns dein Erbbesitz sein. (Ex 33:3; Deut 32:9; Ps 28:9; Mat 6:12)10Und der HERR sprach: Siehe, ich will einen Bund schließen: Vor deinem ganzen Volk will ich Wunder tun, wie sie nicht geschaffen sind in allen Landen und unter allen Völkern, und das ganze Volk, in dessen Mitte du bist, soll des HERRN Werk sehen; denn wunderbar wird sein, was ich an dir tun werde. (Ex 19:5)11Halte, was ich dir heute gebiete. Siehe, ich will vor dir her ausstoßen die Amoriter, Kanaaniter, Hetiter, Perisiter, Hiwiter und Jebusiter.12Hüte dich, einen Bund zu schließen mit den Bewohnern des Landes, in das du kommst, damit sie dir nicht zum Fallstrick werden in deiner Mitte; (Ex 23:32)13sondern ihre Altäre sollst du umstürzen und ihre Steinmale zerbrechen und ihre heiligen Pfähle umhauen; (Ex 23:24)14denn du sollst keinen andern Gott anbeten. Denn der HERR heißt ein Eiferer; ein eifernder Gott ist er. (Ex 20:3; Ex 20:5)15Hüte dich, einen Bund zu schließen mit den Bewohnern des Landes, damit sie, wenn sie ihren Göttern nachlaufen und ihnen opfern, dich nicht einladen und du von ihrem Opfer isst16und damit du für deine Söhne ihre Töchter nicht zu Frauen nimmst und diese dann ihren Göttern nachlaufen und machen, dass deine Söhne auch ihren Göttern nachhuren! (Deut 7:3; Jud 3:6; 1 Re 11:2)17Du sollst dir keine gegossenen Götterbilder machen. (Ex 20:4)18Das Fest der Ungesäuerten Brote sollst du halten. Sieben Tage sollst du ungesäuertes Brot essen, wie ich dir geboten habe, zur Zeit des Monats Abib; denn im Monat Abib bist du aus Ägypten gezogen. (Ex 23:14; Deut 16:1)19Alle Erstgeburt ist mein, alle männliche Erstgeburt von deinem Vieh, es sei Stier oder Schaf. (Gen 4:4)20Aber den Erstling des Esels sollst du mit einem Schaf auslösen. Wenn du ihn aber nicht auslöst, so brich ihm das Genick. Alle Erstgeburt unter deinen Söhnen sollst du auslösen. Und dass niemand vor mir mit leeren Händen erscheine! (Ex 13:12)21Sechs Tage sollst du arbeiten; am siebenten Tage sollst du ruhen, auch in der Zeit des Pflügens und des Erntens.22Das Wochenfest[1] sollst du halten mit den Erstlingen der Weizenernte und das Fest der Lese, wenn das Jahr um ist. (Ex 23:16; Lev 23:15; Deut 16:9)23Dreimal im Jahr soll alles, was männlich ist, erscheinen vor dem Herrscher, dem HERRN, dem Gott Israels.24Denn ich werde die Völker vor dir ausstoßen und dein Gebiet weit machen, und niemand soll dein Land begehren, während du dreimal im Jahr hinaufgehst, um vor dem HERRN, deinem Gott, zu erscheinen.25Du sollst das Blut meines Opfers nicht darbringen zugleich mit dem Sauerteig, und das Opfer des Passafestes soll nicht über Nacht bleiben bis zum Morgen.26Das Beste von den ersten Früchten deines Ackers sollst du in das Haus des HERRN, deines Gottes, bringen. Du sollst das Böcklein nicht kochen in seiner Mutter Milch. (Ex 23:19)27Und der HERR sprach zu Mose: Schreib dir diese Worte auf; denn aufgrund dieser Worte schließe ich mit dir einen Bund und mit Israel. (Ex 24:4)28Und er war allda bei dem HERRN vierzig Tage und vierzig Nächte und aß kein Brot und trank kein Wasser. Und er schrieb auf die Tafeln die Worte des Bundes, die Zehn Worte. (Ex 24:18; Ex 31:18; Mat 4:2)
Der Glanz auf Moses Angesicht
29Als nun Mose vom Berge Sinai herabstieg, hatte er die zwei Tafeln des Gesetzes in seiner Hand und wusste nicht, dass die Haut seines Angesichts glänzte, weil er mit Gott geredet hatte.30Als aber Aaron und alle Israeliten sahen, dass die Haut seines Angesichts glänzte, fürchteten sie sich, ihm zu nahen. (2 Cor 3:7)31Da rief sie Mose, und sie wandten sich wieder zu ihm, Aaron und alle Obersten der Gemeinde, und er redete mit ihnen.32Danach nahten sich ihm auch alle Israeliten. Und er gebot ihnen alles, was der HERR mit ihm geredet hatte auf dem Berge Sinai.33Und als er dies alles mit ihnen geredet hatte, legte er eine Decke auf sein Angesicht.34Und wenn er hineinging vor den HERRN, mit ihm zu reden, tat er die Decke ab, bis er wieder herausging. Und wenn er herauskam und zu den Israeliten redete, was ihm geboten war, (Ex 33:8)35sahen die Israeliten, wie die Haut seines Angesichts glänzte. Dann tat er die Decke auf sein Angesicht, bis er wieder hineinging, mit ihm zu reden.