1În primul an[1] al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a avut un vis și viziuni în minte, pe când era în patul lui. După aceea, el a scris visul. Începând istorisirea cuvintelor,2Daniel a spus astfel: „În timpul viziunii mele de noapte, m‑am uitat și iată că cele patru vânturi ale cerului au izbucnit pe marea cea mare[2].3Și patru fiare mari, diferite una de cealaltă, au ieșit din mare.4Prima semăna cu un leu și avea aripi de vultur.[3] M‑am uitat până când i‑au fost smulse aripile, a fost ridicată de la pământ, a stat în picioare ca un om și i s‑a dat o inimă de om.5Și iată că o altă fiară, a doua, era ca un urs. Ea stătea culcată pe o parte, ținând trei coaste în gură, între colți.[4] Și i s‑a zis astfel: «Ridică‑te și mănâncă multă carne!»6După aceea m‑am uitat și iată că mai era o alta, ca un leopard. Fiara aceasta avea pe spate patru aripi ca de pasăre și patru capete; și i s‑a dat stăpânire.[5]7După aceea, în timpul viziunilor mele de noapte, m‑am uitat și iată că era o a patra fiară, înfricoșătoare, înspăimântătoare și nespus de puternică. Avea două rânduri mari de dinți de fier, devora, sfărâma și călca resturile în picioare;[6] era diferită de toate fiarele de dinaintea ei și avea zece coarne.8Mă uitam cu atenție la coarne și iată că a apărut între ele un alt corn, mai mic, iar trei dintre primele coarne au fost dezrădăcinate dinaintea lui. Acest corn avea niște ochi ca ochii de om și o gură care vorbea cu trufie.9M‑am uitat până când niște tronuri au fost așezate și un Îmbătrânit de Zile a luat loc. Haina Lui era albă ca zăpada, iar părul capului Său era ca lâna curată. Tronul Lui era flăcări de foc, iar roțile tronului erau un foc aprins.10Un râu de foc curgea ieșind dinaintea Lui. Mii de mii Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S‑a ținut judecata și niște cărți au fost deschise.11Am continuat să mă uit din cauza răsunetului cuvintelor trufașe pe care cornul acela le rostea. M‑am uitat până când fiara a fost ucisă și trupul ei a fost distrus și aruncat în foc, ca să fie ars.12Celorlalte fiare li s‑a luat stăpânirea, dar li s‑a îngăduit o prelungire a vieții până la o vreme și un timp anume.13M‑am uitat în timpul viziunilor mele de noapte și iată, cu norii cerului venea Cineva Care era ca un fiu al omului[7]. El S‑a apropiat de Cel Îmbătrânit de Zile și a fost adus înaintea Acestuia. (Mat 16:13; Mat 26:63; Apo 1:13)14Lui I s‑a dat stăpânirea, onoarea și Împărăția, ca să‑I slujească[8] toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă! Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică și care nu va trece, iar Împărăția Lui nu va fi distrusă!
Interpretarea viziunii
15Eu, Daniel, m‑am tulburat în duhul meu, și viziunile din mintea mea m‑au înspăimântat.16M‑am apropiat de unul dintre cei ce stăteau în preajmă și i‑am cerut adevărul cu privire la toate acestea. El mi‑a vorbit și mi‑a făcut cunoscută interpretarea acestor lucruri:17«Aceste patru fiare mari sunt patru împărați[9] care se vor ridica pe pământ.18Dar sfinții Celui Preaînalt vor primi Împărăția și o vor stăpâni pe vecie, pentru veci de veci.»19Apoi am dorit să mă lămuresc cu privire la fiara a patra, care era diferită de toate celelalte și nespus de înfricoșătoare; avea colți de fier și gheare de bronz, devora, sfărâma și călca resturile în picioare.20Am dorit să mă lămuresc și cu privire la cele zece coarne de pe capul ei, precum și cu privire la celălalt corn care ieșise și dinaintea căruia căzuseră trei, acel corn care avea ochi, o gură care vorbea cu trufie și o înfățișare mai impunătoare decât a celorlalte.21M‑am uitat iarăși și am văzut cum cornul acela a făcut război cu sfinții și a putut să‑i învingă,22până când a venit Cel Îmbătrânit de Zile și a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt și până când a sosit vremea când sfinții au luat în stăpânire Împărăția.23Iată ce mi‑a zis: «Fiara a patra este o a patra împărăție care va fi pe pământ. Ea va fi diferită de toate celelalte împărății; va devora tot pământul, îl va călca în picioare și‑l va sfărâma.24Iar cele zece coarne sunt zece împărați care se vor ridica din împărăția aceasta. După ei se va ridica un altul, dar el va fi diferit de predecesorii săi și îi va umili pe trei împărați.25El va rosti cuvinte împotriva Celui Preaînalt și îi va asupri pe sfinții Celui Preaînalt. Se va gândi să schimbe vremurile hotărâte prin lege[10], iar sfinții vor fi dați în mâna lui o vreme, vremuri și o jumătate de vreme.[11] (Dan 4:16)26Dar va fi o judecată[12] și i se va lua stăpânirea, ca să fie distrusă și nimicită pentru totdeauna.27Apoi domnia, stăpânirea și măreția împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri vor fi date poporului sfinților Celui Preaînalt.[13] Împărăția Lui este o împărăție veșnică și toate stăpânirile Îi vor sluji[14] și Îl vor asculta.»28Aici s‑au încheiat cuvintele. Pe mine, Daniel, m‑au înspăimântat foarte tare gândurile mele și mi s‑a schimbat culoarea feței, dar am păstrat cuvintele în inima mea.[15]
Daniels Vision von den vier Tieren und dem Menschensohn
1Im ersten Jahr Belsazars, des Königs von Babel, hatte Daniel einen Traum und Gesichte auf seinem Bett; und er schrieb den Traum auf: (Dan 2:1; Dan 5:1)2Ich, Daniel, sah ein Gesicht in der Nacht, und siehe, die vier Winde unter dem Himmel wühlten das große Meer auf.3Und vier große Tiere stiegen herauf aus dem Meer, ein jedes anders als das andere. (Apo 13:1)4Das erste war wie ein Löwe und hatte Flügel wie ein Adler. Ich sah, wie ihm die Flügel ausgerissen wurden. Und es wurde von der Erde aufgehoben und auf die Füße gestellt wie ein Mensch, und es wurde ihm ein menschliches Herz gegeben.5Und siehe, ein anderes Tier, das zweite, war gleich einem Bären und war auf der einen Seite aufgerichtet und hatte in seinem Maul zwischen seinen Zähnen drei Rippen. Und man sprach zu ihm: Steh auf und friss viel Fleisch!6Danach sah ich, und siehe, ein anderes Tier, gleich einem Panther, das hatte vier Flügel wie ein Vogel auf seinem Rücken und das Tier hatte vier Köpfe, und ihm wurde Herrschergewalt gegeben.7Danach sah ich in diesem Gesicht in der Nacht, und siehe, ein viertes Tier war furchtbar und schrecklich und sehr stark und hatte große eiserne Zähne, fraß um sich und zermalmte, und was übrig blieb, zertrat es mit seinen Füßen. Es war auch ganz anders als die vorigen Tiere und hatte zehn Hörner.8Als ich aber auf die Hörner achtgab, siehe, da brach ein anderes kleines Horn zwischen ihnen hervor, vor dem drei der vorigen Hörner ausgerissen wurden. Und siehe, das Horn hatte Augen wie Menschenaugen und ein Maul; das redete große Dinge. (Dan 11:36)9Da sah ich: Throne wurden aufgestellt, und einer, der uralt war, setzte sich. Sein Kleid war weiß wie Schnee und das Haar auf seinem Haupt wie reine Wolle; Feuerflammen waren sein Thron und dessen Räder loderndes Feuer. (Ps 90:2; Ez 1:26; Apo 4:2)10Da ergoss sich ein langer feuriger Strom und brach vor ihm hervor. Tausendmal Tausende dienten ihm, und zehntausendmal Zehntausende standen vor ihm. Das Gericht wurde gehalten und die Bücher wurden aufgetan. (Ex 32:32; Ps 69:29; Apo 5:11; Apo 20:12)11Ich sah auf um der großen Reden willen, die das Horn redete, und ich sah, wie das Tier getötet wurde und sein Leib umkam und in die Feuerflammen geworfen wurde. (Apo 19:20)12Und mit der Macht der andern Tiere war es auch aus; denn es war ihnen Zeit und Stunde bestimmt, wie lang ein jedes leben sollte. (Dan 2:21)13Ich sah in diesem Gesicht in der Nacht, und siehe, es kam einer mit den Wolken des Himmels wie eines Menschen Sohn und gelangte zu dem, der uralt war, und wurde vor ihn gebracht. (Lu 21:27; Apo 1:13; Apo 14:14)14Ihm wurde gegeben Macht, Ehre und Reich, dass ihm alle Völker und Leute aus so vielen verschiedenen Sprachen dienen sollten. Seine Macht ist ewig und vergeht nicht, und sein Reich hat kein Ende. (Mat 6:13)15Ich, Daniel, war entsetzt, und dies Gesicht erschreckte mich.16Und ich ging zu einem von denen, die dastanden, und bat ihn, dass er mir über das alles Genaueres berichtete. Und er redete mit mir und sagte mir, was es bedeutete.17Diese vier großen Tiere sind vier Königreiche, die auf Erden kommen werden.18Aber die Heiligen des Höchsten werden das Reich empfangen und werden’s immer und ewig besitzen.19Danach hätte ich gerne Genaueres gewusst über das vierte Tier, das ganz anders war als alle andern, ganz furchtbar, mit eisernen Zähnen und ehernen Klauen, das um sich fraß und zermalmte und mit seinen Füßen zertrat, was übrig blieb;20und über die zehn Hörner auf seinem Haupt und über das andere Horn, das hervorbrach, vor dem drei ausfielen; und es hatte Augen und ein Maul, das große Dinge redete, und war größer als die Hörner, die neben ihm waren.21Und ich sah das Horn kämpfen gegen die Heiligen, und es behielt den Sieg über sie, (Apo 13:7)22bis der kam, der uralt war, und Recht schuf den Heiligen des Höchsten und bis die Zeit kam, dass die Heiligen das Reich empfingen.23Er sprach: Das vierte Tier wird das vierte Königreich auf Erden sein; das wird ganz anders sein als alle andern Königreiche; es wird alle Länder fressen, zertreten und zermalmen.24Die zehn Hörner bedeuten zehn Könige, die aus diesem Königreich hervorgehen werden. Nach ihnen aber wird ein anderer aufkommen, der wird ganz anders sein als die vorigen und wird drei Könige stürzen. (Apo 17:12)25Er wird den Höchsten lästern und die Heiligen des Höchsten vernichten und wird sich unterstehen, Festzeiten und Gesetz zu ändern. Sie werden in seine Hand gegeben werden eine Zeit und zwei Zeiten und eine halbe Zeit. (Dan 12:7; Apo 13:5)26Danach wird das Gericht gehalten werden; dann wird ihm seine Macht genommen und ganz und gar vernichtet werden.27Aber das Reich und die Macht und die Gewalt über die Königreiche unter dem ganzen Himmel wird dem Volk der Heiligen des Höchsten gegeben werden, dessen Reich ewig ist, und alle Mächte werden ihm dienen und gehorchen.28Das war das Ende der Rede. Aber ich, Daniel, wurde sehr beunruhigt in meinen Gedanken und jede Farbe war aus meinem Antlitz gewichen; doch behielt ich die Rede in meinem Herzen. (Dan 8:18; Dan 10:8)