Cântarea Cântărilor 8

Noua Traducere Românească

de la Biblica
1 O, dacă ai fi fost frate cu mine și dacă ai fi fost alăptat de mama mea! Atunci te‑aș fi găsit afară, te‑aș fi sărutat, și nimeni nu m‑ar fi disprețuit!2 Te‑aș fi luat și te‑aș fi condus în casa mamei mele, care m‑a învățat. Ți‑aș fi dat să bei vin aromat, nectar din rodiile mele.3 Mâna lui stângă să fie sub capul meu, și cu mâna lui dreaptă să mă îmbrățișeze!4 Vă pun să jurați, fiice ale Ierusalimului: de ce stârniți și de ce treziți iubirea până nu‑i face ei plăcere? Corul5 Cine este aceea care se suie din pustie sprijinindu‑se de iubitul ei? Sulamita Te‑am trezit sub măr, acolo unde mama ta te‑a conceput, acolo unde a suferit durerile pentru a te naște.6 Așază‑mă ca o pecete pe inima ta și asemenea unui semn pe brațul tău! Fiindcă dragostea este puternică precum moartea, iar ardoarea[1] ei este de neînduplecat precum Locuința Morților[2]; flăcările ei sunt flăcări de foc, flăcări mistuitoare![3]7 Apele mari nu pot să stingă dragostea, râurile nu sunt în stare s‑o înece! Dacă un om ar dărui toate bogățiile din casa lui pentru iubire, ar fi atât de disprețuit![4] Corul8 Avem o soră tânără căreia nu i‑au crescut încă sânii. Ce vom face pentru sora noastră în ziua când va fi pețită?9 Dacă este un zid, vom construi pe ea un șir de pietre de argint, iar dacă este o ușă o vom închide cu scânduri de cedru! Sulamita10 Eu sunt un zid, iar sânii mei sunt ca niște turnuri! Și astfel am devenit în ochii lui precum cea care i‑a adus împlinire![5]11 Solomon avea o vie in Baal-Hamon; el a încredințat‑o unor îngrijitori, și fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de șecheli[6] de argint. (2 Sam 14:26)12 Via mea este a mea și numai a mea! Cei o mie de șecheli să‑ți revină ție, Solomon, iar două sute[7] celor ce‑i îngrijesc rodul! Iubitul13 Tu, cea care locuiești în grădini, niște prieteni ascultă cu atenție glasul tău. Lasă‑mă să‑l aud și eu! Sulamita14 Aleargă, iubitul meu, fii asemenea unei gazele sau asemenea unui pui de cerb peste munții înmiresmați!

Cântarea Cântărilor 8

Lutherbibel 2017

de la Deutsche Bibelgesellschaft
1 O dass du mein Bruder wärest, der an meiner Mutter Brüste gesogen! Fände ich dich draußen, so wollte ich dich küssen und niemand dürfte mich schelten!2 Ich wollte dich führen und in meiner Mutter Haus bringen, in die Kammer derer, die mich gebar. Da wollte ich dich tränken mit gewürztem Wein und mit dem Most meiner Granatäpfel.3 Seine Linke liegt unter meinem Haupt, und seine Rechte herzt mich. –4 Ich beschwöre euch, ihr Töchter Jerusalems, dass ihr die Liebe nicht aufweckt und nicht stört, bis es ihr selbst gefällt.5 Wer ist sie, die heraufsteigt aus der Wüste, an ihren Freund gelehnt? Unter dem Apfelbaum weckte ich dich, wo deine Mutter dich empfing, wo in Wehen kam, die dich gebar.6 Lege mich wie ein Siegel auf dein Herz, wie ein Siegel auf deinen Arm. Denn Liebe ist stark wie der Tod und Leidenschaft unwiderstehlich wie das Totenreich. Ihre Glut ist feurig und eine gewaltige Flamme[1].7 Viele Wasser können die Liebe nicht auslöschen noch die Ströme sie ertränken. Wenn einer alles Gut in seinem Hause um die Liebe geben wollte, würde man ihn verspotten.8 Unsre Schwester ist klein und hat keine Brüste. Was sollen wir mit unsrer Schwester tun, wenn man um sie werben wird?9 Ist sie eine Mauer, so wollen wir ein silbernes Bollwerk darauf bauen. Ist sie eine Tür, so wollen wir sie sichern mit Zedernbohlen.10 Ich bin eine Mauer, und meine Brüste sind wie Türme. Da bin ich geworden in seinen Augen wie eine, die Frieden findet.11 Salomo hatte einen Weinberg zu Baal-Hamon, den gab er den Wächtern. Für seine Frucht zahlt ein jeder tausend Silberstücke.12 Mein eigener Weinberg liegt vor mir. Die tausend lasse ich dir, Salomo, und zweihundert den Wächtern seiner Früchte.13 Die du wohnst in den Gärten, lass mich deine Stimme hören; die Gefährten lauschen dir.14 Flieh, mein Freund! Sei wie eine Gazelle oder wie ein junger Hirsch auf den Balsambergen!