Psalmi 89 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Un maschil al ezrahitului Etan.

1 Voi cânta mereu îndurările DOMNULUI, din generație în generație voi face cunoscută credincioșia Ta cu gura mea.^[1] (Ps 32:1) 2 Căci zic: „Îndurarea Ta are temelii veșnice și în ceruri Ți‑ai întărit credincioșia!“ 3 „Am încheiat un legământ cu alesul Meu și i‑am jurat robului Meu David, zicând: 4 «Îți voi întări sămânța^[2] pe vecie și voi statornici tronul tău din generație în generație.»“ Selah 5 Cerurile laudă minunile Tale, DOAMNE, precum și credincioșia Ta în adunarea sfinților. 6 Căci cine, printre nori, se poate asemăna cu DOMNUL? Este cineva ca DOMNUL printre fiii lui Dumnezeu^[3]? (Ps 29:1) 7 Dumnezeu insuflă groază în marea adunare a sfinților și este de temut pentru cei din preajma Lui. 8 DOAMNE, Dumnezeu al Oștirilor^[4], cine este puternic ca Tine, DOAMNE^[5]? Credincioșia Ta Te înconjoară! (Ps 94:7; Ps 94:12) 9 Tu stăpânești mândria mării; când i se ridică valurile, Tu i le liniștești. 10 Tu ai zdrobit Rahabul^[6] ca pe un om ucis; cu brațul Tău puternic i‑ai împrăștiat pe dușmanii Tăi. (Is 30:7) 11 Cerurile sunt ale Tale, așa cum tot al Tău este și pământul; Tu ai întemeiat lumea cu tot ce cuprinde ea! 12 Tu ai creat nordul și sudul^[7]. Taborul și Hermonul strigă de bucurie la auzirea Numelui Tău. 13 Brațul Tău este tare, mâna Ta este puternică, dreapta Ta este înălțată. 14 Dreptatea și judecata sunt temelia tronului Tău; îndurarea și credincioșia merg înaintea Ta. 15 Ferice de poporul care cunoaște strigătul de bucurie! DOAMNE, ei vor umbla în lumina feței Tale! 16 Ei se vor bucura de Numele Tău toată ziua și se vor lăuda cu dreptatea Ta. 17 Căci măreția tăriei lor ești Tu și prin bunăvoința Ta ne înalți cornul^[8]. (Ps 18:2) 18 Căci scutul nostru este al DOMNULUI, și împăratul nostru este al Sfântului lui Israel! 19 Atunci ai vorbit printr‑o vedenie și le‑ai zis credincioșilor Tăi: „I‑am dat ajutor unui viteaz, am ridicat din popor pe unul ales. 20 L‑am găsit pe robul Meu David și l‑am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt. 21 Mâna Mea îl va sprijini; da, brațul Meu îl va întări. 22 Dușmanul nu‑i va pretinde și nelegiuitul nu‑l va înjosi. 23 Îi voi zdrobi pe vrăjmașii lui dinaintea lui și‑i voi lovi pe cei ce‑l urăsc. 24 Credincioșia și îndurarea Mea îl vor însoți; cornul îi va fi înălțat prin Numele Meu. 25 Voi da în mâna lui marea și în dreapta lui râurile. 26 El Îmi va zice: «Tatăl meu, Dumnezeul meu, Stânca izbăvirii mele!» 27 Eu îl voi face întâi născut, cel mai înălțat dintre regii pământului. 28 Îi voi păstra îndurarea Mea pe vecie, iar legământul Meu cu el va fi trainic. 29 Îi voi întări sămânța^[9] pe veci și voi întări tronul lui cât vor dăinui cerurile. (Ps 89:4) 30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea și nu vor umbla după judecățile Mele, 31 dacă vor desconsidera hotărârile Mele și nu vor păzi poruncile Mele, 32 atunci le voi pedepsi fărădelegea cu toiagul, iar nelegiuirea cu lovituri. 33 Nu‑Mi voi îndepărta însă îndurarea de la el și nu‑Mi voi trăda credincioșia. 34 Nu‑Mi voi desconsidera legământul și nu voi schimba ce Mi‑a ieșit de pe buze. 35 Odată ce am jurat pe sfințenia Mea, nu‑l voi minți pe David! 36 Veșnică‑i va fi sămânța^[10], iar tronul lui va dăinui cât va fi soarele înaintea Mea; (Ps 89:4) 37 va fi întărit pe veci precum luna, martorul cel credincios de printre nori.“ Selah 38 Dar Tu l‑ai respins, l‑ai îndepărtat, Te‑ai mâniat pe unsul Tău. 39 Ai desconsiderat legământul cu robul Tău, i‑ai întinat coroana în țărână, 40 i‑ai dărâmat toate zidurile, i‑ai prefăcut fortificațiile în ruine, 41 l‑au jefuit toți trecătorii și a ajuns de disprețul vecinilor. 42 Ai înălțat dreapta vrăjmașilor lui și i‑ai înveselit pe toți dușmanii lui. 43 De asemenea, ai făcut ca tăișul sabiei lui să dea înapoi și nu l‑ai sprijinit în luptă. 44 I‑ai pus capăt strălucirii, iar tronul i l‑ai azvârlit la pământ. 45 I‑ai scurtat zilele tinereții sale și l‑ai acoperit cu rușine. Selah 46 DOAMNE, până când? Vei sta ascuns pentru totdeauna? Până când va mai arde mânia Ta ca un foc? 47 Adu‑mi aminte ce este lungimea vieții! Pentru ce deșertăciune i‑ai creat pe toți fiii omului? 48 Este oare vreun om care să poată trăi și să nu vadă moartea sau care să‑și scape sufletul din mâna Locuinței Morților? Selah 49 Stăpâne, unde sunt îndurările Tale de la început, pe care, în credincioșia Ta, i le‑ai jurat lui David? 50 Stăpâne, adu‑Ți aminte de disprețul împotriva robilor Tăi, pe care îl port în piept din partea multor popoare, 51 disprețul cu care m‑au disprețuit dușmanii Tăi, DOAMNE, cu care au disprețuit pașii unsului Tău! 52 Binecuvântat să fie DOMNUL în veci! Amin! Amin!

Einheitsübersetzung 2016

de la Katholisches Bibelwerk

Verheißung an David und Klage über die Verwerfung seines Hauses

1 Ein Weisheitslied Etans, des Esrachiters. 2 Von der Huld des HERRN will ich ewig singen, von Geschlecht zu Geschlecht mit meinem Mund deine Treue verkünden. (Is 63:7) 3 Denn ich bekenne: Auf ewig ist Huld gegründet, im Himmel deine Treue gefestigt.^[1] 4 Ich habe einen Bund geschlossen mit meinem Erwählten und David, meinem Knecht, geschworen: (2 Sam 7:8; Ps 132:11) 5 Auf ewig gebe ich deinem Haus festen Bestand und von Geschlecht zu Geschlecht gründe ich deinen Thron. [Sela] (Fapte 2:30) 6 Die Himmel preisen deine Wunder, HERR, und die Versammlung der Heiligen deine Treue. 7 Denn wer im Gewölk gleicht dem HERRN, ist dem HERRN ähnlich unter den Söhnen der Götter? (Ps 29:1; Ps 35:10; Ps 136:2) 8 Gewaltig ist Gott im Rat der Heiligen, für alle rings um ihn her ist er groß und furchtbar. (Iov 1:6) 9 HERR, Gott der Heerscharen, wer ist wie du? Mächtig bist du, HERR, und von Treue umgeben. 10 Du beherrschst den Aufruhr des Meeres; wenn seine Wogen toben - du glättest sie. (Ps 65:8; Mat 8:26) 11 Rahab hast du durchbohrt und zertreten, deine Feinde zerstreut mit starkem Arm. (Iov 26:12; Ps 74:13) 12 Dein ist der Himmel, dein auch die Erde; den Erdkreis und was ihn erfüllt hast du gegründet. (Ps 24:1) 13 Nord und Süd hast du geschaffen, Tabor und Hermon jauchzen bei deinem Namen. 14 Dein Arm ist voll Heldenkraft, deine Hand ist stark, deine Rechte hoch erhoben. 15 Recht und Gerechtigkeit sind die Stützen deines Thrones, Huld und Treue schreiten dir entgegen. (Ps 85:11; Ps 97:2) 16 Selig das Volk, das den Jubelruf kennt, HERR, sie gehen im Licht deines Angesichts. (Ps 47:2) 17 Sie freuen sich allezeit über deinen Namen und sie jubeln über deine Gerechtigkeit.^[2] 18 Denn du bist ihre Schönheit und Stärke, du erhöhst unsre Kraft in deiner Güte. 19 Ja, dem HERRN gehört unser Schild, dem Heiligen Israels unser König. (Ps 84:10) 20 Einst hast du in einer Vision zu deinen Frommen gesprochen: / Einem Helden habe ich Hilfe gewährt, einen jungen Mann aus dem Volk erhöht. (1 Sam 13:14; 1 Sam 16:13) 21 Ich habe David, meinen Knecht, gefunden und ihn mit meinem heiligen Öl gesalbt. (Ps 78:70; Fapte 13:22) 22 Fest wird meine Hand ihn halten und mein Arm ihn stärken. (Is 42:1) 23 Kein Feind soll ihn täuschen, kein ruchloser Mensch kann ihn bezwingen. 24 Vor ihm will ich seine Feinde zerschmettern und alle, die ihn hassen, schlage ich nieder. 25 Meine Treue und meine Huld sind mit ihm und in meinem Namen erhebt er sein Haupt. (1 Sam 2:10) 26 Ich lege seine Hand auf das Meer und auf die Ströme seine Rechte. (Ps 72:8) 27 Er wird zu mir rufen: Mein Vater bist du, mein Gott, der Fels meiner Rettung. (2 Sam 7:14; Ps 2:7) 28 Ja, zum Erstgeborenen mache ich ihn, zum Höchsten unter den Königen der Erde. (Col 1:15; Apo 1:5) 29 Auf ewig werde ich ihm meine Huld bewahren, mein Bund mit ihm ist verlässlich. (Ps 18:51; Is 55:3) 30 Sein Haus lasse ich dauern für immer und seinen Thron wie die Tage des Himmels. (2 Sam 7:16; Ps 61:8) 31 Wenn seine Söhne meine Weisung verlassen, nicht mehr leben nach meiner Ordnung, 32 wenn sie meine Gesetze entweihen, meine Gebote nicht mehr halten, 33 dann werde ich ihr Vergehen mit der Rute strafen und ihre Sünde mit Schlägen. (2 Sam 7:14) 34 Doch ich entziehe ihm nicht meine Huld, breche ihm nicht die Treue.^[3] (Ier 31:36) 35 Meinen Bund werde ich nicht entweihen;/ was meine Lippen gesprochen haben, will ich nicht ändern. 36 Eines habe ich geschworen bei meiner Heiligkeit, niemals werde ich David belügen: 37 Sein Haus soll bleiben auf ewig, sein Thron habe Bestand vor mir wie die Sonne; 38 er soll ewig bestehen wie der Mond, der Zeuge über den Wolken ist verlässlich. [Sela] (Ps 72:7; Sir 43:6) 39 Du aber hast verstoßen, verworfen, mit Zorn überschüttet deinen Gesalbten. 40 Du hast den Bund mit deinem Knecht zerbrochen, seine Krone entweiht, sie zu Boden geworfen. 41 Eingerissen hast du all seine Mauern, in Trümmer gelegt seine Burgen. (Ps 80:13) 42 Alle, die des Weges kommen, plünderten ihn aus. Er wurde zum Gespött seiner Nachbarn. (Ps 31:12) 43 Du hast die Hand seiner Bedränger hoch erhoben, hast all seine Feinde erfreut. 44 Du hast die Spitze seines Schwerts umgekehrt, hast ihn im Kampf nicht unterstützt. 45 Du hast ein Ende gemacht seinem Glanz und seinen Thron zu Boden geworfen. 46 Du hast ihm die Tage der Jugend verkürzt und ihn umhüllt mit Schande. [Sela] 47 Wie lange noch, HERR? Verbirgst du dich ewig? Soll dein Zorn wie Feuer brennen? (Ps 77:8; Ps 79:5; Ps 90:9) 48 Denk doch: Was ist mein Leben! Zu welch nichtigem Leben hast du alle Menschen erschaffen! 49 Wer ist der Mann, der lebt und den Tod nicht schaut, der sich retten kann vor dem Zugriff der Totenwelt? [Sela] 50 Wo sind die Taten deiner früheren Huld, HERR, die du David in deiner Treue geschworen hast? 51 HERR, gedenke der Schmach deiner Knechte, im Innern brennt mir der Hohn der Völker.^[4] (Ps 41:6) 52 Ja, deine Feinde, HERR, schmähten, ja, sie schmähten die Spuren deines Gesalbten. (Ev 11:26) 53 Gepriesen sei der HERR in Ewigkeit. Amen, ja amen.