Proverbele 29 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Un om care‑și înțepenește ceafa^[1] în fața mustrărilor, va fi zdrobit deodată și nu va fi nicio vindecare. 2 Când cei drepți se înmulțesc, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul suspină. 3 Un om care iubește înțelepciunea îl face bucuros pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu prostituatele risipește averea. 4 Un rege dă stabilitate țării prin judecată, dar omul care impune daruri o distruge. 5 Omul care‑și lingușește semenul, întinde un laț picioarelor acestuia. 6 În fărădelegea unui om rău este o cursă, dar cel drept cântă și se bucură. 7 Cel drept cunoaște cauza săracilor, dar cel rău nu înțelege o asemenea știință. 8 Oamenii batjocurii agită o cetate, dar oamenii înțelepți potolesc mânia. 9 Când un om înțelept se judecă cu un nebun, acesta se mânie sau râde, dar pace nu se face. 10 Oamenii sângelui îl urăsc pe cel integru, și celor drepți caută să le ia viața. 11 Cel nesăbuit își arată toată furia^[2], dar cel înțelept o ține sub control. 12 Când un stăpânitor dă atenție minciunilor, toți supușii lui devin răi. 13 Săracul și asupritorul au un lucru comun: DOMNUL le luminează amândurora ochii. 14 Dacă regele îl judecă cu nepărtinire pe sărac, tronul lui va fi întotdeauna în siguranță. 15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat în voia lui își face de rușine mama. 16 Când se înmulțesc cei răi crește fărădelegea, dar cel drept le va vedea prăbușirea. 17 Disciplinează‑ți fiul, și el îți va da odihnă! El va aduce desfătare sufletului tău. 18 Când nu este nicio descoperire, poporul este fără frâu, dar binecuvântat este cel ce păzește Legea! 19 Un slujitor nu poate fi corectat numai prin cuvinte, căci, deși înțelege, el nu răspunde. 20 Vezi un om ale cărui cuvinte sunt pripite? Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el. 21 Slujitorul care este răsfățat din copilărie, ajunge la urmă un arogant^[3]. 22 Un om mânios stârnește certuri și cel iute la mânie săvârșește multe fărădelegi. 23 Omul va fi smerit de mândria lui, dar un duh smerit va dobândi onoare. 24 Cine este complice cu hoțul își urăște viața; deși aude jurământul,^[4] el nu spune nimic. (Num 5:21; Iov 31:10) 25 Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în DOMNUL va fi protejat la înălțime. 26 Mulți caută fața stăpânitorului, dar DOMNUL este Cel Ce face dreptate fiecăruia. 27 Așa cum cel nedrept este o urâciune pentru cei drepți, tot astfel și cel drept pe cale este o urâciune pentru cel rău.

Einheitsübersetzung 2016

de la Katholisches Bibelwerk

1 Wer bei Tadel hartnäckig bleibt, / wird plötzlich zerschmettert und es gibt keine Heilung. 2 Wenn die Gerechten zahlreich werden, freut sich das Volk, / herrscht der Frevler, dann stöhnt das Volk. (Prov 28:12) 3 Wer Weisheit liebt, erfreut seinen Vater; / wer mit Dirnen verkehrt, verschleudert das Vermögen. 4 Ein König richtet das Land auf durch Recht, / wer Abgaben erpresst, zerstört es. 5 Wer seinem Nächsten schmeichelt, / breitet ihm ein Netz vor die Füße. 6 In der Sünde des Bösen liegt eine Falle, / doch der Gerechte jubelt und freut sich. 7 Der Gerechte hat Verständnis für den Rechtsstreit der Armen, / der Frevler aber kennt kein Verständnis. 8 Hetzer bringen eine Stadt in Aufruhr, / Weise beschwichtigen die Erregung. (Sir 28:14) 9 Rechtet ein Weiser mit einem Toren, / tobt dieser und lacht und gibt keine Ruhe. 10 Mörder hassen den Schuldlosen, / Rechtschaffene bemühen sich um sein Leben. 11 Ein Tor lässt seiner ganzen Erregung freien Lauf, / aber ein Weiser hält sie zurück. 12 Achtet ein Herrscher auf Lügen, / werden alle seine Beamten zu Schurken. 13 Der Arme und der Ausbeuter begegnen einander, / der HERR gibt beiden das Augenlicht. (Prov 22:2) 14 Spricht ein König den Geringen zuverlässig Recht, / hat sein Thron für immer Bestand. 15 Rute und Rüge verleihen Weisheit, / ein zügelloser Knabe macht seiner Mutter Schande. (Prov 13:24) 16 Mehren sich Frevler, so mehrt sich die Sünde, / doch die Gerechten erleben ihren Sturz. 17 Züchtige deinen Sohn, so wird er dir Ruhe verschaffen / und deinem Herzen Freude machen. 18 Ohne prophetische Offenbarung verwildert das Volk; / selig ist es, wenn es die Unterweisung bewahrt. 19 Durch Worte wird kein Sklave gebessert, / er versteht sie wohl, aber kehrt sich nicht daran. 20 Siehst du einen, der eilfertig ist im Reden, / mehr Hoffnung gibt es für den Toren als für ihn. 21 Ein Sklave, verwöhnt von Jugend an, / wird am Ende widerspenstig.^[1] 22 Ein aufbrausender Mensch erregt Streit, / ein Jähzorniger begeht viele Sünden. 23 Hochmut erniedrigt den Menschen, / doch der Demütige kommt zu Ehren. 24 Wer mit dem Dieb teilt, hasst sich selbst, / er hört die Verfluchung, doch er macht keine Anzeige. 25 Die Angst des Menschen führt ihn in die Falle; / wer auf den HERRN vertraut, ist gesichert. 26 Viele suchen die Gunst des Herrschers, / aber das Recht kommt für alle vom HERRN. 27 Der Übeltäter ist den Gerechten ein Gräuel. / Der Rechtschaffene ist für den Frevler ein Gräuel.