Exodul 18 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Vizita lui Ietro și organizarea juridică a poporului

1 Ietro, preotul din Midian, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise și pentru poporul Său Israel; a aflat că DOMNUL l‑a scos pe Israel din Egipt. 2 Ietro, socrul lui Moise, a adus‑o înapoi pe Sefora, soția lui Moise, care fusese trimisă acasă. 3 I‑a adus și pe cei doi fii ai Seforei. Unul se numea Gherșom^[1] (căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într‑o țară străină“), (Ex 2:22) 4 iar celălalt se numea Eliezer^[2] (căci Moise zisese: „Dumnezeul tatălui meu a fost ajutorul meu și m‑a scăpat de sabia lui Faraon“). 5 Ietro, socrul lui Moise, a venit în pustia unde așezase Moise tabăra, lângă muntele lui Dumnezeu, aducându‑i cu el pe fiii lui Moise și pe soția acestuia. 6 Ietro i‑a trimis vorbă lui Moise, zicându‑i: „Eu, socrul tău, Ietro, vin la tine cu soția ta și cu cei doi fii ai ei.“ 7 Moise a ieșit să‑l întâlnească pe socrul său, s‑a plecat și i‑a dat sărutare. S‑au întrebat unul pe celălalt de sănătate și au intrat în cort. 8 Apoi Moise i‑a istorisit socrului său tot ceea ce le‑a făcut DOMNUL lui Faraon și egiptenilor de dragul lui Israel, toate greutățile care veniseră peste ei pe drum și cum i‑a eliberat DOMNUL. 9 Ietro s‑a bucurat pentru tot binele pe care DOMNUL îl făcuse lui Israel, eliberându‑l din mâna egiptenilor. 10 Ietro a zis: „Binecuvântat să fie DOMNUL Care v‑a eliberat din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, El, Care a eliberat poporul din mâna egiptenilor. 11 Acum știu că DOMNUL este mai mare decât toți dumnezeii, căci a fost mai presus de ei chiar în lucrul în care s‑au purtat cu trufie.“^[3] 12 Ietro, socrul lui Moise, a adus o ardere‑de‑tot și jertfe lui Dumnezeu. Aaron a venit împreună cu toți bătrânii lui Israel ca să mănânce împreună cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu. 13 În ziua următoare, Moise s‑a așezat ca să judece poporul, și poporul a stat în jurul lui Moise de dimineața până seara. 14 Când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, l‑a întrebat: – Ce faci tu acolo pentru popor? De ce stai jos singur și tot poporul stă în jurul tău de dimineața până seara? 15 Moise i‑a răspuns socrului său: – Pentru că poporul vine la mine să ceară sfatul lui Dumnezeu. 16 Când au vreo problemă, vin la mine ca să‑i judec, iar eu le fac cunoscute hotărârile și legile lui Dumnezeu. 17 Socrul lui Moise i‑a zis: – Ceea ce faci tu nu este bine. 18 Te vei epuiza singur, atât tu, cât și poporul acesta care este cu tine, căci lucrarea este prea grea pentru tine. Nu vei putea s‑o faci singur. 19 Acum, ascultă glasul meu: îți voi da un sfat și Dumnezeu va fi cu tine! Stai înaintea lui Dumnezeu pentru popor și adu problemele înaintea lui Dumnezeu. 20 Învață‑i hotărârile și legile și arată‑le calea pe care trebuie să meargă și lucrarea pe care trebuie s‑o facă. 21 Caută oameni destoinici din tot poporul, care se tem de Dumnezeu, oameni de încredere, care urăsc câștigul nedrept și pune‑i peste popor^[4] drept conducători peste o mie, peste o sută, peste cincizeci și peste zece. 22 Ei să judece poporul în orice vreme; să aducă înaintea ta orice caz greu, însă cazurile ușoare să le judece ei înșiși. În felul acesta va fi mai ușor pentru tine, și ei vor duce povara împreună cu tine. 23 Dacă vei face lucrul acesta și dacă Dumnezeu îți va porunci așa, vei putea face față poverilor, și tot poporul acesta va merge la locul lui în pace. 24 Moise a ascultat de socrul său și a făcut tot ce zisese el. 25 Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul și i‑a pus conducători peste popor: conducători peste o mie, peste o sută, peste cincizeci și peste zece oameni. 26 Ei judecau poporul tot timpul; cazurile grele i le aduceau lui Moise, iar cele ușoare le judecau ei înșiși. 27 Apoi Moise și‑a trimis socrul în drumul lui și acesta a plecat în țara lui.

Einheitsübersetzung 2016

de la Katholisches Bibelwerk

Jitros Rat Berufung von Richtern

1 Jitro, der Priester von Midian, der Schwiegervater des Mose, hörte, was Gott alles an Mose und seinem Volk Israel getan und wie der HERR Israel aus Ägypten herausgeführt hatte. (Ex 2:18) 2 Da nahm Jitro, der Schwiegervater des Mose, Zippora mit sich, die Frau des Mose - Mose hatte sie wieder zurückgeschickt -, 3 und ihre beiden Söhne. Der eine hieß Gerschom, weil Mose gesagt hatte: Gast bin ich in fremdem Land. (Ex 2:22) 4 Der andere hieß Eliëser, weil Mose gesagt hatte: Der Gott meines Vaters hat mir geholfen und hat mich vor dem Schwert des Pharao gerettet. 5 Jitro, der Schwiegervater des Mose, kam mit dessen Söhnen und dessen Frau in die Wüste, wo Mose beim Gottesberg lagerte. 6 Er ließ Mose sagen: Ich, dein Schwiegervater Jitro, komme zu dir zusammen mit deiner Frau und ihren beiden Söhnen. 7 Da ging Mose seinem Schwiegervater entgegen, fiel vor ihm nieder und küsste ihn. Dann fragten sie einander nach ihrem Wohlergehen und gingen ins Zelt. 8 Mose erzählte seinem Schwiegervater alles, was der HERR dem Pharao und den Ägyptern um Israels willen angetan hatte, auch von allen Schwierigkeiten, denen sie unterwegs begegnet waren, und wie der HERR sie gerettet hatte. 9 Jitro freute sich über alles, was der HERR an Israel Gutes getan hatte, als er es aus der Hand der Ägypter rettete. 10 Jitro sagte: Gepriesen sei der HERR, der euch aus der Hand der Ägypter und der Hand des Pharao gerettet hat; der das Volk unter der Hand der Ägypter weg errettet hat. 11 Jetzt weiß ich: Der HERR ist größer als alle Götter. Denn worin sie vermessen waren, das ist auf sie zurückgefallen. 12 Dann holte Jitro, der Schwiegervater des Mose, Brandopfer und Schlachtopfer für Gott. Aaron und alle Ältesten Israels kamen, um mit dem Schwiegervater des Mose vor dem Angesicht Gottes ein Mahl zu halten. 13 Am folgenden Morgen setzte sich Mose, um für das Volk Recht zu sprechen. Die Leute mussten vor Mose vom Morgen bis zum Abend anstehen. (Deut 1:9) 14 Als der Schwiegervater des Mose sah, was er alles für das Volk zu tun hatte, sagte er: Was soll das, was du da für das Volk tust? Warum sitzt du hier allein und die vielen Leute müssen vom Morgen bis zum Abend vor dir anstehen? 15 Mose antwortete seinem Schwiegervater: Weil das Volk zu mir kommt, um Gott zu befragen. 16 Wenn sie einen Streitfall haben, kommt er zu mir. Ich entscheide zwischen ihnen und teile ihnen die Gesetze und Weisungen Gottes mit. 17 Da sagte der Schwiegervater zu Mose: Es ist nicht gut, wie du das machst. 18 So richtest du dich selbst zugrunde und auch das Volk, das bei dir ist. Das ist zu schwer für dich; allein kannst du es nicht bewältigen. 19 Nun hör zu, ich will dir einen Rat geben und Gott wird mit dir sein. Vertritt du das Volk vor Gott! Bring ihre Angelegenheiten vor ihn, 20 unterrichte sie in den Gesetzen und Weisungen und mach sie mit dem Weg bekannt, auf dem sie gehen, und mit dem Tun, nach dem sie handeln sollen! 21 Du aber sieh dich im ganzen Volk nach tüchtigen, gottesfürchtigen und zuverlässigen Männern um, die Bestechung ablehnen. Gib dem Volk Vorsteher für je tausend, hundert, fünfzig und zehn! 22 Sie sollen dem Volk jederzeit als Richter zur Verfügung stehen. Alle wichtigen Fälle sollen sie vor dich bringen, die leichteren sollen sie selber entscheiden. Entlaste dich und lass sie mittragen! 23 Wenn du das tust, sofern Gott zustimmt, bleibst du der Aufgabe gewachsen und dieses ganze Volk kann in Frieden heimkehren. 24 Mose hörte auf seinen Schwiegervater und tat alles, was er vorschlug. 25 Mose wählte sich tüchtige Männer in ganz Israel aus und setzte sie als Hauptleute über das Volk ein, als Vorsteher für je tausend, hundert, fünfzig und zehn. 26 Sie standen dem Volk jederzeit als Richter zur Verfügung. Die schwierigen Fälle brachten sie vor Mose, alle leichteren entschieden sie selber. 27 Mose verabschiedete seinen Schwiegervater und dieser kehrte in sein Land zurück.