1„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea“ – să spună acum Israel lucrul acesta!2„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea, dar nu m‑au învins.3Pe spatele meu au arat plugarii și au tras brazde lungi.4Însă DOMNUL este drept; El a tăiat funiile celor răi.“5Să se rușineze și să dea înapoi toți cei ce urăsc Sionul.6Să fie ca iarba de pe acoperișuri, care se usucă înainte de a fi smulsă.7Secerătorul nu‑și umple mâna cu ea, și cel ce leagă snopii nu‑și încarcă brațul cu ea.8Trecătorii să nu zică: „Fie binecuvântarea DOMNULUI cu voi!“ sau „Vă binecuvântăm în Numele DOMNULUI!“[1] (Rut 2:4)
1A Song of Ascents. “Greatly[1] have they afflicted me from my youth”— let Israel now say— (Ex 1:14; Jud 3:8; Jud 3:14; Jud 4:3; Jud 6:2; Jud 10:8; Ps 120:1; Ps 124:1; Is 47:12; Ier 2:2; Ier 22:21; Os 2:15)2“Greatly have they afflicted me from my youth, yet they have not prevailed against me. (Ps 129:1; 2 Cor 4:8)3The plowers plowed upon my back; they made long their furrows.” (Is 50:6; Is 51:23; Mica 3:12)4The Lord is righteous; he has cut the cords of the wicked. (Ps 2:3)5May all who hate Zion be put to shame and turned backward! (Ps 35:4)6Let them be like the grass on the housetops, which withers before it grows up, (2 Re 19:26; Iov 8:12; Ps 37:2; Is 37:27)7with which the reaper does not fill his hand nor the binder of sheaves his arms,8nor do those who pass by say, “The blessing of the Lord be upon you! We bless you in the name of the Lord!” (Rut 2:4; Ps 118:26)