1Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și‑au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.2Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte.3Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și‑au luat candelele,4dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase.5Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.6La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți‑i în întâmpinare!“7Atunci toate fecioarele acelea s‑au sculat și și‑au pregătit candelele.8Cele nesăbuite le‑au zis celor înțelepte: „Dați‑ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“9Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți‑vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați‑vă!“10În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă.11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide‑ne!“12Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc.“13Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
14Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într‑o călătorie, și‑a chemat sclavii și le‑a încredințat averile lui. (Lu 19:12)15Unuia i‑a dat cinci talanți[1], altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, (Mat 20:2)16cel ce primise cinci talanți s‑a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci.17Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi.18Dar cel ce primise unul s‑a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.19După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să‑și încheie socotelile cu ei.20Cel ce primise cinci talanți s‑a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi‑ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“21Stăpânul lui i‑a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“22S‑a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi‑ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“23Stăpânul lui i‑a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“24S‑a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n‑ai semănat și aduni de unde n‑ai împrăștiat,25așa că mi‑a fost teamă și m‑am dus să‑ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“26Stăpânul lui, răspunzând, i‑a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n‑am semănat și că adun de unde n‑am împrăștiat?27Atunci trebuia ca tu să‑mi fi pus arginții la zarafi, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.28Așadar, luați‑i talantul și dați‑i‑l celui ce are zece talanți.29Căci celui ce are, i se va da mai mult și va avea din belșug, însă de la cel ce n‑are, se va lua chiar și ce are.30Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați‑l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“
Judecata finală
31Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul slavei Sale32și toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre[2]33și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.34Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii!35Căci Mi‑a fost foame și Mi‑ați dat să mănânc, Mi‑a fost sete și Mi‑ați dat să beau, am fost străin și M‑ați primit între voi,36am fost gol și M‑ați îmbrăcat, am fost bolnav și M‑ați vizitat[3], am fost în închisoare și ați venit la Mine.“37Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te‑am văzut noi flămând și Ți‑am dat să mănânci, sau însetat și Ți‑am dat să bei?38Când Te‑am văzut noi străin și Te‑am primit între noi, sau gol și Te‑am îmbrăcat?39Și când Te‑am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?!“40Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi‑ați făcut!“41Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui!42Căci Mi‑a fost foame și nu Mi‑ați dat să mănânc, Mi‑a fost sete și nu Mi‑ați dat să beau,43am fost străin și nu M‑ați primit între voi, am fost gol și nu M‑ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu m‑ați vizitat!“44Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te‑am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți‑am slujit?!“45Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n‑ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi‑ați făcut!“46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
1“Then the kingdom of heaven will be like ten virgins who took their lamps[1] and went to meet the bridegroom.[2] (Mat 9:15; Lu 19:13; Ioan 3:29; Apo 19:7; Apo 21:2; Apo 21:9)2Five of them were foolish, and five were wise. (Mat 24:45)3For when the foolish took their lamps, they took no oil with them,4but the wise took flasks of oil with their lamps.5As the bridegroom was delayed, they all became drowsy and slept. (Mat 24:48; Mat 25:19; Ev 10:37; 2 Pe 3:4; 2 Pe 3:9)6But at midnight there was a cry, ‘Here is the bridegroom! Come out to meet him.’ (Mar 13:35)7Then all those virgins rose and trimmed their lamps. (Lu 12:35)8And the foolish said to the wise, ‘Give us some of your oil, for our lamps are going out.’9But the wise answered, saying, ‘Since there will not be enough for us and for you, go rather to the dealers and buy for yourselves.’10And while they were going to buy, the bridegroom came, and those who were ready went in with him to the marriage feast, and the door was shut. (Mat 22:2; Mat 24:44; Lu 13:25)11Afterward the other virgins came also, saying, ‘Lord, lord, open to us.’ (Mat 7:22)12But he answered, ‘Truly, I say to you, I do not know you.’ (Mat 10:33; Mat 25:11; 2 Tim 2:19)13Watch therefore, for you know neither the day nor the hour. (Mat 24:42; Mat 24:50)
The Parable of the Talents
14“For it will be like a man going on a journey, who called his servants[3] and entrusted to them his property. (Mat 21:33; Mar 13:34; Lu 19:12)15To one he gave five talents,[4] to another two, to another one, to each according to his ability. Then he went away. (Mat 18:24; Mat 25:14; Ro 12:6; 1 Cor 12:11; Ef 4:7; 1 Pe 4:10)16He who had received the five talents went at once and traded with them, and he made five talents more.17So also he who had the two talents made two talents more.18But he who had received the one talent went and dug in the ground and hid his master’s money. (Mat 13:44)19Now after a long time the master of those servants came and settled accounts with them. (Mat 18:23; Mat 25:5; Lu 16:2; Ro 14:12)20And he who had received the five talents came forward, bringing five talents more, saying, ‘Master, you delivered to me five talents; here, I have made five talents more.’21His master said to him, ‘Well done, good and faithful servant.[5] You have been faithful over a little; I will set you over much. Enter into the joy of your master.’ (Mat 24:45; Mat 24:47; Mat 25:23; Lu 16:10; Ioan 15:11; 1 Cor 4:2; 1 Tim 3:13; Ev 12:2)22And he also who had the two talents came forward, saying, ‘Master, you delivered to me two talents; here, I have made two talents more.’23His master said to him, ‘Well done, good and faithful servant. You have been faithful over a little; I will set you over much. Enter into the joy of your master.’24He also who had received the one talent came forward, saying, ‘Master, I knew you to be a hard man, reaping where you did not sow, and gathering where you scattered no seed, (1 Sam 25:3; 2 Cor 8:12)25so I was afraid, and I went and hid your talent in the ground. Here, you have what is yours.’ (Mat 20:14)26But his master answered him, ‘You wicked and slothful servant! You knew that I reap where I have not sown and gather where I scattered no seed? (Prov 20:4; Mat 18:32; Ro 12:11)27Then you ought to have invested my money with the bankers, and at my coming I should have received what was my own with interest.28So take the talent from him and give it to him who has the ten talents.29For to everyone who has will more be given, and he will have an abundance. But from the one who has not, even what he has will be taken away. (Mat 13:12; Lu 12:48)30And cast the worthless servant into the outer darkness. In that place there will be weeping and gnashing of teeth.’ (Mat 8:12; Lu 17:10)
The Final Judgment
31“When the Son of Man comes in his glory, and all the angels with him, then he will sit on his glorious throne. (Mat 16:27; Mat 19:28)32Before him will be gathered all the nations, and he will separate people one from another as a shepherd separates the sheep from the goats. (Ez 34:17; Ioel 3:12; Mat 13:49; Mat 24:14; Mat 24:31; Mat 28:19)33And he will place the sheep on his right, but the goats on the left.34Then the King will say to those on his right, ‘Come, you who are blessed by my Father, inherit the kingdom prepared for you from the foundation of the world. (1 Re 2:19; Ps 37:22; Ps 45:9; Ps 110:1; Is 6:5; Is 65:23; Mat 13:35; Mat 19:29; Mat 20:23; Mat 25:40; Lu 12:32; Lu 19:38; Lu 22:29; 1 Cor 2:9; Ef 1:3; Ev 11:16; Apo 17:14; Apo 19:16; Apo 21:7)35For I was hungry and you gave me food, I was thirsty and you gave me drink, I was a stranger and you welcomed me, (Iov 31:32; Is 58:7; Ez 18:7; Ez 18:16; Mat 10:42; Ro 12:13; Ev 13:1; Iac 2:15; 3 Ioan 1:5)36I was naked and you clothed me, I was sick and you visited me, I was in prison and you came to me.’ (Mat 25:35; Lu 10:33; 2 Tim 1:16; Ev 10:34; Ev 13:3; Iac 1:27)37Then the righteous will answer him, saying, ‘Lord, when did we see you hungry and feed you, or thirsty and give you drink?38And when did we see you a stranger and welcome you, or naked and clothe you?39And when did we see you sick or in prison and visit you?’40And the King will answer them, ‘Truly, I say to you, as you did it to one of the least of these my brothers,[6] you did it to me.’ (Mat 10:40; Mat 10:42; Mat 12:50; Mat 25:34; Mat 28:10; Ioan 20:17; Ro 8:29; Ev 2:11)41“Then he will say to those on his left, ‘Depart from me, you cursed, into the eternal fire prepared for the devil and his angels. (Mat 7:23; Mat 13:40; Mat 13:42; Mat 18:8; Mar 9:43; Mar 9:48; Lu 16:24; 2 Tes 1:8; Ev 6:8; 2 Pe 2:4; Iuda 1:6; Iuda 1:7; Apo 12:7)42For I was hungry and you gave me no food, I was thirsty and you gave me no drink, (Iov 22:7)43I was a stranger and you did not welcome me, naked and you did not clothe me, sick and in prison and you did not visit me.’44Then they also will answer, saying, ‘Lord, when did we see you hungry or thirsty or a stranger or naked or sick or in prison, and did not minister to you?’45Then he will answer them, saying, ‘Truly, I say to you, as you did not do it to one of the least of these, you did not do it to me.’ (Lu 10:16; Fapte 9:5; 1 Cor 8:12)46And these will go away into eternal punishment, but the righteous into eternal life.” (Dan 12:2; Ioan 5:29; Fapte 24:15; Ro 2:7; Ro 5:21; Ro 6:23)