1În timp ce Isus ieșea din Templu, unul dintre ucenicii Lui I‑a zis: – Învățătorule, iată ce pietre[1] și ce clădiri! (Mat 24:1; Lu 21:5)2Isus i‑a zis: – Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.[2]3Apoi S‑a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L‑au întrebat deoparte:4– Spune‑ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?5Isus a început să le vorbească astfel: – Vedeți să nu vă ducă în rătăcire cineva!6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“, și‑i vor duce în rătăcire pe mulți.7Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă neliniștiți! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul.8Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi foamete și tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii.9Luați seama la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor[3] și veți fi bătuți în sinagogi. Veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei.10Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată la toate neamurile.11Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt.12Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî.13Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit.14Când veți vedea „urâciunea pustiirii“[4] stând acolo unde n‑ar trebui, – cel ce citește, să înțeleagă! –, atunci cei din Iudeea să fugă în munți. (Dan 9:27; Mar 11:31; Mar 12:11)15Cel ce va fi pe acoperișul casei, să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să‑și ia ceva din ea,16iar cel ce va fi la câmp, să nu se întoarcă să‑și ia haina.17Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea!18Rugați‑vă să nu se întâmple iarna.19Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n‑a mai fost de la începutul creației, pe care a creat‑o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi!20Iar dacă Domnul n‑ar fi scurtat numărul zilelor, niciun om n‑ar scăpa. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i‑a ales, Domnul a scurtat numărul zilelor.
Isus vorbește despre revenirea Sa
21Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, acolo este!“, să nu‑l credeți! (Mat 24:23; Lu 21:25)22Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a‑i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși.23Voi însă păziți‑vă! V‑am spus mai dinainte toate lucrurile!24Dar în zilele acelea, după necazul acela, „soarele se va întuneca, luna nu‑și va mai da lumina,25stelele vor cădea din cer și puterile din ceruri vor fi clătinate.“[5] (Is 13:10; Is 34:4; Ioel 2:10)26Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori[6], cu mare putere și slavă. (Dan 7:13)27Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.28Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape.29Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El[7] este aproape, este chiar la uși.30Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri.31Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
32Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Mat 24:36; Lu 21:34)33Luați seama! Fiți treji și rugați‑vă! Căci nu știți când va sosi vremea.34Este ca atunci când un om, plecat într‑o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.35Vegheați deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața[8] –36și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind!37Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!
1Amikor Jézus a templomból kiment, tanítványai közül az egyik ezt mondta neki: „Mester, nézd, milyen kövek, és milyen épületek!“2Jézus pedig ezt felelte neki: „Látod ezeket a nagy épületeket? Nem marad kő kövön, amelyet le nem rombolnak.“
A nagy megpróbáltatás ideje
3Mikor pedig az Olajfák hegyén ült, a templommal átellenben, maguk között megkérdezte tőle Péter, Jakab, János és András:4„Mondd meg nékünk, mikor történnek meg ezek, és mi lesz a jel, amikor mindezek beteljesednek?“5Jézus pedig felelt nekik, és ezt kezdte mondani: „Vigyázzatok, hogy valaki meg ne tévesszen titeket.6Mert sokan jönnek majd az én nevemben, akik azt mondják: Én vagyok – és sokakat megtévesztenek.7Mikor pedig hallani fogtok háborúkról, és háborúk híreiről, meg ne rémüljetek, mert ezeknek meg kell lenniük, de ez még nem a vég.8Mert nemzet nemzet ellen, és ország ország ellen támad, lesznek földindulások mindenfelé, és lesznek éhségek és háborúságok.9Nyomorúságok kezdetei ezek. Ti pedig vigyázzatok magatokra, mert törvényszékeknek adnak át titeket, a gyülekezetekben vernek meg, helytartók és királyok elé állítanak énértem, bizonyságul nekik.10De előbb hirdetni kell az evangéliumot minden pogány között.11Mikor pedig elfogva visznek, hogy átadjanak titeket, ne aggodalmaskodjatok előre, hogy mit szóljatok, és ne gondolkodjatok, hanem ami adatik nektek abban az órában, azt szóljátok, mert nem ti vagytok, akik szóltok, hanem a Szentlélek.12Akkor pedig testvér testvérét, atya gyermekét fogja halálra adni; gyermekek támadnak szülők ellen, és megöletik őket.13És gyűlöletesek lesztek mindenki előtt az én nevemért, de aki mindvégig kitart, az üdvözül.14Mikor pedig meglátjátok a »pusztító utálatosságot« – amelyről Dániel próféta szólt – ott állni, ahol nem kellene (aki olvassa, értse meg!), akkor akik Júdeában lesznek, fussanak a hegyekre,15a háztetőn levő pedig le ne szálljon a házba, se be ne menjen, hogy házából valamit kivigyen;16és a mezőn levő haza ne térjen, hogy ruháját elvigye.17Jaj pedig a terhes és a szoptató asszonyoknak azokban a napokban.18Imádkozzatok pedig, hogy a ti futástok ne télen legyen.19Mert azok a napok olyan nyomorúságosak lesznek, amilyenek a világ kezdete óta, amelyet Isten teremtett, mind ez ideig nem voltak, és nem is lesznek.20És ha az Úr meg nem rövidítette volna azokat a napokat, egyetlen test sem menekülne meg, de a választottakért, akiket kiválasztott, megrövidítette azokat a napokat.
Az Emberfia eljövetele
21„Ha pedig akkor ezt mondja nektek valaki: Íme, itt a Krisztus, vagy: Íme, amott, ne higgyétek.22Mert hamis Krisztusok és hamis próféták támadnak, jeleket és csodákat tesznek, hogy megtévesszék, ha lehet, még a választottakat is.23Ti pedig vigyázzatok, íme, előre megmondtam nektek mindent!24De azokban a napokban, azután a nyomorúság után, »a nap elsötétedik, és a hold nem fénylik,25és az ég csillagai lehullanak, és az egekben levő hatalmasságok megrendülnek.«26Akkor meglátják az Emberfiát eljönni felhőkön, nagy hatalommal és dicsőséggel.27És akkor elküldi az angyalait, és egybegyűjti választottait a világ négy tája felől, a föld végső határától az ég végső határáig.28A fügefáról vegyétek pedig a példát. Amikor ága már zsendül, és levelet hajt, tudjátok, hogy közel van a nyár.29Azonképpen ti is, mikor látjátok, hogy ezek meglesznek, tudjátok meg, hogy közel van ő, az ajtó előtt.30Bizony mondom néktek, hogy el nem múlik ez a nemzetség, amíg meg nem lesznek mindezek.31Az ég és a föld elmúlnak, de az én beszédeim soha el nem múlnak.32Arról a napról és óráról pedig senki semmit sem tud, sem az égben az angyalok, sem a Fiú, hanem csak az Atya.33Figyeljetek, vigyázzatok és imádkozzatok, mert nem tudjátok, mikor jön el az az idő!34Úgy, mint az az ember, aki messze útra kelve, házát elhagyva, szolgáit felhatalmazva, kinek-kinek a maga dolgát megszabva, az ajtónállónak is megparancsolta, hogy vigyázzon.35Vigyázzatok azért, mert nem tudjátok, mikor érkezik meg a háznak ura, este-e vagy éjfélkor, vagy kakasszókor, vagy reggel.36Nehogy, ha hirtelen megérkezik, alva találjon titeket.37Amiket pedig nektek mondok, mindenkinek mondom: Vigyázzatok!“