Efeseni 5 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Așadar, fiți urmași^[1] ai lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți 2 și umblați în dragoste, așa cum și Cristos ne‑a iubit și S‑a dat pe Sine pentru noi, ca un dar și ca o jertfă de o aromă plăcută lui Dumnezeu. 3 Însă curvia^[2] și necurăția de orice fel sau lăcomia nici să nu fie numite între voi, așa cum se cuvine din partea celor sfinți. 4 Să nu existe nici obscenitate, nici vorbire nesăbuită sau glume murdare, care nu sunt potrivite, ci mai degrabă mulțumire. 5 Căci să știți sigur că niciun curvar sau necurat sau lacom, care este un idolatru, n‑are moștenire în Împărăția^[3] lui Cristos și a lui Dumnezeu^[4]. 6 Nimeni să nu vă înșele cu vorbe goale, căci din cauza acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. 7 Așadar, nu vă asociați cu ei! 8 Căci altădată erați întuneric, dar acum, în Domnul, sunteți lumină. Umblați ca niște copii ai luminii, 9 – căci rodul luminii stă în orice bunătate, dreptate și adevăr –, 10 cercetând ce‑I este plăcut Domnului, 11 și să nu luați parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă dați‑le în vileag. 12 Căci este rușinos chiar și numai să vorbim despre lucrurile pe care le fac ei în ascuns. 13 Însă toate lucrurile care sunt date în vileag de lumină, sunt scoase la iveală, 14 pentru că orice este scos la iveală este lumină. De aceea se spune: „Trezește‑te, tu, care dormi, scoală‑te dintre cei morți, iar Cristos te va lumina!“^[5] (Is 51:17; Is 52:1; Is 60:1) 15 Uitați‑vă deci cu grijă cum umblați – nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. 16 Răscumpărați vremea, pentru că zilele sunt rele. 17 De aceea, nu fiți nesăbuiți, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18 Și nu vă îmbătați de vin, care duce la destrăbălare^[6], ci fiți plini de Duh, 19 vorbind între voi cu psalmi, imnuri și cântări duhovnicești, cântând și aducând laudă Domnului în inima voastră 20 și mulțumind întotdeauna pentru toate lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului nostru Isus Cristos.

Îndemnuri privind relațiile din familia creștinului

21 Supuneți‑vă unii altora, în frică de Cristos. 22 Soțiilor, supuneți‑vă soților voștri ca Domnului, 23 pentru că soțul este capul soției, așa cum Cristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. 24 Și, așa cum Biserica este supusă lui Cristos, tot astfel și soțiile să fie supuse soților lor în toate. 25 Soților, iubiți‑vă soțiile așa cum Și‑a iubit și Cristos Biserica și S‑a dat pe Sine pentru ea, 26 ca s‑o sfințească, curățind‑o prin spălarea cu apă, prin Cuvânt, 27 pentru a o înfățișa înaintea Lui ca pe o Biserică slăvită, neavând vreo pată sau zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci ca să fie sfântă și fără cusur. 28 Tot așa trebuie să‑și iubească și soții soțiile, și anume ca pe trupurile lor. Cel ce‑și iubește soția se iubește pe sine. 29 Fiindcă nimeni nu și‑a urât vreodată trupul, ci îl hrănește și are grijă de el, la fel cum face și Cristos pentru Biserică. 30 Căci noi suntem mădulare ale trupului Său, „carne din carnea Lui și os din oasele Lui^[7].“ (Gen 2:23) 31 „De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, iar cei doi vor fi un singur trup.“^[8] (Gen 2:24) 32 Taina aceasta este mare – mă refer la Cristos și la Biserică. 33 Totuși, fiecare dintre voi să‑și iubească soția ca pe sine însuși, iar soția să se teamă de soț.

Újszövetség: élet, igazság és világosság

de la Biblica

1 Legyetek azért követői az Istennek, mint szeretett gyermekek, 2 és járjatok szeretetben, miképpen a Krisztus is szeretett minket, és adta Önmagát érettünk ajándékul és áldozatul az Istennek, kedves jó illatul. 3 Paráznaság pedig és akármilyen tisztátalanság vagy fösvénység ne is kerüljön szóba közöttetek, amint szentekhez illik; 4 sem undokság vagy bolond beszéd vagy trágárság, melyek nem illenek: hanem inkább hálaadás. 5 Mert azt jól tudjátok, hogy egy paráznának is vagy tisztátalannak vagy fösvénynek, aki bálványimádó, nincs öröksége a Krisztusnak és Istennek országában. 6 Senki titeket meg ne csaljon üres beszédekkel, mert ezekért jön az Isten haragja a hitetlenség fiaira. 7 Azért ne legyetek részesei ezeknek. 8 Mert régen sötétség voltatok, most pedig világosság az Úrban: mint világosságnak fiai, úgy járjatok 9 (mert a világosságnak gyümölcse minden jóságban és igazságban és valóságban van), 10 meggondolva, mi legyen kedves az Úrnak. 11 És ne legyen közösségetek a sötétségnek gyümölcstelen cselekedeteivel, hanem inkább meg is feddjétek azokat, 12 mert amiket azok titokban cselekszenek, éktelen dolog csak mondani is. 13 Mindezek pedig felfedve, a világosság által napvilágra jönnek; mert minden, ami napvilágra jön, világosság. 14 Ezért mondja: Serkenj föl, aki alszol, és támadj fel a halálból, és felragyog néked a Krisztus. 15 Lássátok meg azért, hogy mi módon okkal járjatok, nem mint bolondok, hanem mint bölcsek. 16 Áron is megvegyétek az alkalmatosságot, mert a napok gonoszok. 17 Ezért ne legyetek esztelenek, hanem megértsétek, mi legyen az Úrnak akarata. 18 És meg ne részegedjetek bortól, miben kicsapongás van: hanem teljesedjetek be Szent Lélekkel, 19 beszélgetve egymás között zsoltárokban és dicséretekben, és lelki énekekben, énekelve és dicséretet mondva szívetekben az Úrnak. 20 Hálákat adva mindenkor mindenekért a mi Urunk Jézus Krisztusnak nevében az Istennek és Atyának. 21 Engedelmesek legyetek egymásnak Isten félelmében.

Asszonyok és férjek

22 Ti, asszonyok, saját férjeteknek engedelmesek legyetek, mint az Úrnak. 23 Mert a férj feje a feleségének, mint a Krisztus is feje az egyháznak, és ugyanő megtartója a testnek. 24 De miképpen az egyház engedelmes a Krisztusnak, azonképpen az asszonyok is engedelmesek legyenek férjüknek mindenben. 25 Ti, férfiak, szeressétek a ti feleségeteket, miképpen a Krisztus is szerette az egyházat, és önmagát adta azért, 26 hogy azt megszentelje, megtisztítva a víznek fürdőjével az ige által, 27 hogy majd önmaga elé állítsa dicsőségben az egyházat, úgy, hogy azon ne legyen szeplő vagy folt vagy valami afféle, hanem hogy legyen szent és feddhetetlen. 28 Úgy kell a férfiaknak szeretni az ő feleségüket, mint az ő tulajdon testüket. Aki szereti az ő feleségét, önmagát szereti. 29 Mert soha senki az ő tulajdon testét nem gyűlölte, hanem táplálgatja és ápolgatja azt, miképpen az Úr is az egyházat. 30 Mert az ő testének tagjai vagyunk, az ő testéből és az ő csontjaiból valók. 31 Ezért elhagyja az ember atyját és anyját, és ragaszkodik az ő feleségéhez, és lesznek ketten egy testté. 32 Felette nagy titok ez: de én a Krisztusról és az egyházról szólok. 33 Hanem azért ti is egyenként, ki-ki az ő feleségét úgy szeresse, mint önmagát, az asszony pedig tisztelje a férjét.