1Vă facem cunoscut, fraților, harul lui Dumnezeu, care a fost dat în bisericile Macedoniei,2pentru că, într‑o mare încercare a necazului, belșugul bucuriei lor și adânca lor sărăcie au revărsat din belșug o bogăție a generozității lor.3Mărturisesc că ei au dat de bunăvoie, după puterea lor și chiar peste puterea lor,4cerându‑ne cu multă insistență favoarea de a fi părtași la această slujire pentru sfinți,5și nu așa cum ne‑am așteptat, ci s‑au dat pe ei înșiși, mai întâi Domnului, apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.6Astfel, l‑am îndemnat pe Titus ca, după cum a început, tot așa să ducă la capăt printre voi și această lucrare a harului.7Căci, așa cum sporiți în toate – în credință, în vorbire, în cunoaștere, într‑o râvnă deplină și în dragostea pe care ați învățat‑o de la noi – să sporiți și în această lucrare a harului.8Nu vă spun aceasta ca pe o poruncă, ci testez, prin râvna altora, sinceritatea dragostei voastre.9Voi cunoașteți harul Domnului nostru Isus Cristos, Care, deși a fost bogat, de dragul vostru a devenit sărac, pentru ca voi să vă îmbogățiți prin sărăcia Lui.10Îmi dau părerea în această privință, căci aceasta vă este de folos, vouă, cei care, cu un an în urmă, ați fost primii nu doar în a face, ci și în a dori să faceți:11acum, terminați deci lucrarea, pentru ca, așa cum a fost entuziasmul dorinței voastre, tot astfel să fie și înfăptuirea, potrivit cu ceea ce aveți.12Căci dacă există entuziasm, darul este primit potrivit cu ceea ce are cineva, nu cu ceea ce nu are.13Și nu spun aceasta pentru ca alții să fie ușurați, iar voi să fiți împovărați, ci ca să existe o potrivire.14Abundența voastră, în vremea de acum, să fie folosită pentru nevoia lor, pentru ca și abundența lor să fie folosită pentru nevoia voastră, astfel încât să existe o potrivire,15după cum este scris: „Celui ce a adunat mai mult, nu i‑a rămas în plus, iar cel ce a adunat mai puțin n‑a dus lipsă.“[1] (Ex 16:18)
Misiunea lui Titus
16Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care a pus în inima lui Titus aceeași râvnă pe care o am și eu pentru voi.17Căci el nu numai că a primit bine îndemnul nostru, ci, fiind el însuși dornic, pleacă acum la voi de bunăvoie.18Împreună cu el vi‑l trimit pe fratele care este lăudat de toate bisericile datorită Evangheliei.19Nu doar atât, dar el a fost și ales[2] de biserici să ne fie însoțitor în călătoria noastră pentru acest dar al harului, administrat de noi spre slava Domnului Însuși și pentru a ne arăta entuziasmul.20Am procedat astfel, ca nu cumva cineva să ne denigreze cu privire la darul acesta generos administrat de noi.21Căci avem grijă să facem ceea ce este bine nu doar înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor.22Îl trimitem pe fratele nostru cu ei, pe care deseori l‑am testat în multe feluri și l‑am găsit dedicat, dar care acum este mai dedicat decât oricând datorită marii lui încrederi în voi.23În ce‑l privește pe Titus, el este părtaș și lucrător împreună cu mine pentru voi. În ce‑i privește pe frații noștri, ei sunt trimiși ai bisericilor, slava lui Cristos.24De aceea, arătați‑le, înaintea bisericilor, dovada dragostei voastre și a laudei noastre cu privire la voi.
1Tudtotokra adjuk pedig, atyámfiai, Istennek azt a kegyelmét, amelyet Macedónia gyülekezeteinek adott.2A nyomorúság sok próbája között is bőséges az örömük, és jószívűségük igen nagy szegénységüket gazdagsággá növelte.3Tanúsíthatom, hogy erejük szerint, sőt erejük felül adakoztak,4és kértek minket, hogy a szentek iránti szolgálatban adakozással részt vehessenek.5Reménységünket fölülmúlva először önmagukat adták az Úrnak és nekünk, Isten akarata szerint.6Úgyhogy kérnünk kellett Tituszt, hogy amiképpen elkezdte, úgy fejezze is be nálatok ezt a szolgálatot.
Krisztus példája legyen a gyülekezeti adakozás mértéke
7Ezért, amiképpen mindenben bővölködtök, hitben, beszédben, ismeretben és minden buzgóságban és a hozzánk való szeretetben, úgy bővölködjetek ebben a szolgálatban is.8Nem parancsként mondom, hanem hogy mások buzgósága által a ti szeretetetek valódiságát kipróbáljam.9Mert ismeritek a mi Urunk Jézus Krisztus kegyelmét, aki gazdag lévén szegénnyé lett értetek, hogy ti az ő szegénysége által meggazdagodjatok.10Tanácsot is adok nektek ebben a dologban, mert ez hasznos nektek. Tavaly óta jó szándékotok megvalósítását elkezdtétek.11Most tehát vigyétek is végbe, hogy amiképpen a jó szándék megvolt bennetek, úgy a végrehajtás ahhoz képest valósuljon meg, amitek van.12Mert ha a készség megvan, az aszerint kedves, hogy kinek mije van, és nem aszerint, amije nincs.13Azért, hogy másoknak könnyebbségük legyen, nektek ne legyen nyomorúságtok, hanem egyenlő mérték szerint. A ti mostani bőségetek pótolja az ő hiányukat.14Máskor meg az ő bőségük pótolja a ti hiányotokat, hogy így egyenlőség legyen.15Amint meg van írva: „Aki sokat szedett, nem volt többje; aki keveset, nem volt kevesebbje.“
Titusz segítsége az adakozás irányításában
16Hála legyen az Istennek, aki ugyanazt a buzgóságot oltotta értetek Titusz szívébe,17aki nemcsak elfogadta kérésünket, hanem nagy buzgóságában önként ment el hozzátok.18Mi pedig elküldtük vele azt az atyafit is, akit minden gyülekezetben dicsérnek evangélium hirdetéséért.19Sőt a gyülekezetek útitársunknak is megválasztották ebben a jó ügyben, amelyet szolgálunk az Úrnak dicsőségére és a jó szándékunk megmutatására.20Óvakodunk attól, hogy valaki megrágalmazzon minket szolgálatunk bőséges eredménye miatt.21Mert gondunk van a tisztességre nemcsak az Úr előtt, hanem emberek előtt is!22Sőt elküldtük velük együtt azt az atyánkfiát is, akinek buzgóságát sok dologban sokszor kipróbáltuk, aki most még sokkal buzgóbb, mert nagyon bízik bennetek.23Akár Tituszról van szó, aki az én társam és közöttetek segítségem, akár a mi atyánkfiáról, ők a gyülekezetek követei, Krisztus dicsősége.24Mutassátok meg irántuk szereteteteket, és a gyülekezetek előtt is adjátok bizonyságát, hogy méltán dicsekedtünk veletek.