Psalmi 141

Noua Traducere Românească

de la Biblica
1 DOAMNE, pe Tine Te chem! Vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, când strig către Tine!2 Fie rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta, iar ridicarea mâinilor mele – ca darul de mâncare de seară.3 DOAMNE, pune strajă gurii mele; păzește ușa buzelor mele!4 Nu‑mi lăsa inima să mi se abată spre rău, pentru a face fapte rele împreună cu oamenii care săvârșesc nelegiuirea, și nu mă lăsa să mănânc din delicatesele lor.5 Să mă lovească cel drept[1] – aceasta este bunătate! Să mă mustre el – aceasta este untdelemn pentru capul meu! Să nu‑mi feresc capul! Căci rugăciunea mea va fi mereu împotriva răutăților lor!6 Când judecătorii lor vor fi aruncați de pe marginea stâncilor, atunci vor da ascultare cuvintelor mele, căci ele sunt plăcute.7 Cum este pământul arat și brăzdat, așa sunt și oasele noastre împrăștiate la intrarea în Locuința Morților.8 Eu însă către Tine, Stăpâne DOAMNE, îmi îndrept ochii. În Tine mă adăpostesc! Nu‑mi părăsi sufletul!9 Păzește‑mă de cursa pe care mi‑au întins‑o ei și de capcanele celor ce săvârșesc nelegiuirea.10 Să cadă împreună cei răi în lațurile lor, în timp ce eu să scap!

Psalmi 141

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society
1 С гласа си викнах към Господа, с гласа си се Господу помолих; (1 Sam 24:4)2 излях пред Него молбата си: скръбта си Нему открих. (Ps 101:1)3 Когато изнемогваше духът ми, Ти знаеше моята пътека. На пътя, по който ходих, те скришно примки ми поставиха. (Ps 139:6; Ier 18:22)4 Гледам надясно и виждам, че никой ме не признава: няма убежище за мене, никой се не грижи за душата ми. (Prov 29:10)5 Викнах към Тебе, Господи, и казах: Ти си мое прибежище и мой дял в земята на живите. (Ps 15:5; Ps 26:12; Ps 90:2)6 Чуй моите вопли, защото твърде изнемогнах; избави ме от моите гонители, защото те са по-силни от мене.7 Изведи от тъмница душата ми, за да славя Твоето име. Около мене ще се съберат праведните, кога ми сториш благодеяние. (Ps 142:8)