Proverbele 14 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Orice femeie înțeleaptă își zidește casa, dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei. 2 Cine umblă cu dreptate se teme de DOMNUL, dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește. 3 Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor. 4 Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade. 5 Un martor adevărat nu minte, dar un martor fals răsuflă minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n‑o găsește, însă, pentru cel priceput, cunoștința este un lucru ușor. 7 Depărtează‑te de omul nesăbuit pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui! 8 Înțelepciunea celui chibzuit îl face să‑și înțeleagă calea, dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare. 9 Nebunii glumesc cu păcatul^[1], dar între cei drepți este bunăvoință. 10 Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei. 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepți va înflori. 12 Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului, dar la sfârșitul ei sunt căile morții. 13 Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârși în întristare. 14 Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui, dar omul bun va fi săturat cu ale lui. 15 Cel naiv crede orice vorbă, dar cel chibzuit își gândește bine pașii. 16 Cel înțelept se teme și se depărtează de rău, dar cel nesăbuit este îngâmfat și încrezător. 17 Cel iute la mânie face prostii, și omul cu intenții rele este urât de alții. 18 Cei naivi moștenesc nebunie, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință. 19 Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept. 20 Săracul este urât chiar și de semenii lui, dar bogatul are mulți prieteni. 21 Cel ce‑și disprețuiește semenul păcătuiește, dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci. 22 Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc îndurare și credincioșie. 23 În orice trudă există și un câștig, dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie. 24 Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți, dar nebunia nesăbuiților este nebunie.^[2] 25 Un martor adevărat eliberează suflete^[3], dar cel ce răsuflă minciuni aduce înșelătoria. 26 În teama de DOMNUL există o puternică încredere; El va fi un adăpost pentru fiii Lui. 27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, îndepărtând omul de la cursele morții. 28 Poporul numeros este slava regelui, dar, fără supuși, prințul este ruinat. 29 Cel încet la mânie are mare pricepere, dar cel iute la mânie înalță nebunia. 30 O inimă liniștită este viața trupului, dar gelozia este putrezirea oaselor. 31 Cine‑l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său, dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu. 32 Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte. 33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților. 34 Dreptatea înalță un neam, dar păcatul este o rușine pentru orice popor. 35 Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept, dar mânia lui este pentru cel care‑l face de rușine.

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 Мъдра жена урежда къщата си, а глупавата я съсипва с ръцете си. (Prov 12:4; Prov 24:3) 2 Който ходи по прав път, бои се от Господа; но комуто пътищата са криви, той нехае за Него. (Iov 12:24) 3 В устата на глупеца е бичът на гордостта, а устата на мъдрите ги запазват. (Prov 12:6; Iac 3:5) 4 Дето няма волове, яслите са празни; а от силата на воловете има голяма печалба. 5 Верен свидетел не лъже, а лъжлив свидетел ще наговори много лъжи. (Ex 23:1; Prov 12:17) 6 Разпътник търси мъдрост, и не намира; а за разумен знанието е леко. (Sir 1:30) 7 Бягай от глупав човек, у когото не забелязваш разумни уста. 8 Мъдростта на разумния е да знае пътя си, а глупостта на безразсъдните е заблуда. (Ps 138:8) 9 Глупците се смеят над греха, а посред праведните има благоволение. 10 Сърцето знае тъгата на душата си, и чужд се не меси в радостта му. 11 Къщата на беззаконните ще се съсипе, а жилището на праведните ще процъфти. (Prov 12:7) 12 Има пътища, които се струват човеку прави, но краят им е път към смъртта. (Prov 16:25) 13 И при смях някога сърцето боли, и краят на радостта бива тъга. 14 Човек с развратено сърце ще се насити от своите пътища, и добрият – от своите. (Is 3:10) 15 Глупавият вярва на всяка дума, а благоразумният е внимателен към своите пътища. (Ro 16:18; 1 Ioan 4:1) 16 Мъдрият се бои и бяга от злото, а глупавият е лют и самонадеян. (Ps 110:7) 17 Сприхавият може да стори глупост, но човек, който с умисъл прави зло, е омразен. (Prov 12:16) 18 Невежите получават за свой дял глупост, а благоразумните се увенчават със знание. (Ef 5:15) 19 Злите ще се преклонят пред добрите, и нечестивите – при вратата на праведника. (Is 60:14) 20 Сиромаха го мразят дори и неговите близки, а богатият има много приятели. (Prov 19:7) 21 Който презира ближния си, греши, а който е милосърден към сиромаси, блажен е. (Mat 5:7) 22 Не заблуждават ли се, които кроят зло? (не знаят милост и вярност, които вършат зло;) но милост и вярност има у добромислещите. 23 От всеки труд има печалба, а от празнословие – само вреда. (Prov 12:11) 24 Венец на мъдрите е тяхното богатство, а глупостта на невежите си е глупост. (Prov 10:16; Prov 27:22) 25 Верен свидетел души спасява, а лъжливият ще наговори много лъжи. (Prov 12:17) 26 В страха пред Господа има твърда надежда, и на Своите синове Той е прибежище. (Prov 18:11) 27 Страхът Господен е животен извор, който отдалечава от мрежите на смъртта. (2 Sam 22:6; Prov 10:17; Prov 10:27)

2 Sam 22:6Prov 10:17Prov 10:27

28 В многолюден народ е величието на царя, а при малоброен народ тежко на господаря. 29 У търпелив човек разум много, а лютият изказва глупости. (Prov 19:11) 30 Кроткото сърце е живот за тялото, а завистта е гнилеж за костите. 31 Който притеснява сиромаха, хули неговия Творец, а който почита Твореца, прави добро на нуждаещия се. (Prov 17:5; Mat 25:36) 32 За своето зло нечестивият ще бъде отхвърлен, а праведният и при смъртта си има надежда. (Iov 21:17; Ps 72:18; Ps 111:8)

Iov 21:17Ps 72:18Ps 111:8

33 Мъдростта почива в сърцето на разумния, а изсред глупавите се обажда. 34 Правда народ въздига, а беззаконие народи безчести. (Prov 11:11; Wis 5:23)

Prov 11:11Wis 5:23

35 Царят благоволи към разумния раб, а се гневи против оногова, който го позори. (Lu 7:2; Ro 13:3)