de la Biblica1Și le‑a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea înainte de a vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.“[1] (2 Pe 1:16)
Schimbarea la față
2După șase zile, Isus i‑a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i‑a dus deoparte, pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I s‑a schimbat înfățișarea înaintea lor. (Mat 17:1; Lu 9:28)3Hainele Lui au devenit strălucitoare, foarte albe, așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le‑ar putea înălbi.4Și iată că li s‑au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.5Petru I‑a zis[2] lui Isus „Rabbi[3], este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.“6Căci nu știa ce să zică[4], fiindcă erau îngroziți.7Un nor a venit și i‑a acoperit, iar din nor s‑a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultați![5]“ (Deut 18:15)8Ei s‑au uitat deodată în jur, dar n‑au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus singur cu ei.9În timp ce coborau de pe munte, Isus le‑a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morți.10Ei au ținut pentru ei lucrul acesta și au discutat ce înseamnă învierea dintre cei morți.11Apoi L‑au întrebat, zicând: – De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?12El le‑a răspuns: – Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a reașeza toate lucrurile. Totuși, cum de este scris despre Fiul Omului că El trebuie să sufere multe și să fie disprețuit?13Dar Eu vă spun că Ilie a și venit, însă ei au făcut cu el tot ce‑au vrut, așa cum este scris despre el.
Vindecarea unui băiat demonizat
14Când au ajuns la ceilalți ucenici, au văzut o mare mulțime în jurul lor și pe niște cărturari care discutau aprins cu ei. (Mat 17:14; Lu 9:37)15Imediat ce întreaga mulțime L‑a văzut pe Isus, au rămas uimiți și au alergat la El să‑L salute.16El i‑a întrebat: – Despre ce discutați atât de aprins cu ei?17Un om din mulțime I‑a răspuns: – Învățătorule, l‑am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muțenie.18Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. El face spume la gură, scrâșnește din dinți și devine țeapăn. Le‑am spus ucenicilor Tăi să‑l alunge, dar n‑au putut.19Isus, răspunzând, le‑a zis: – O, generație necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți‑l la Mine!20Și ei l‑au adus la El. Imediat ce L‑a văzut pe Isus, duhul l‑a aruncat pe băiat în spasme. Acesta a căzut la pământ și se rostogolea, făcând spume la gură.21Isus l‑a întrebat pe tatăl acestuia: – De cât timp i se întâmplă așa? El I‑a răspuns: – Din copilărie.22Și de multe ori îl aruncă în foc și în ape, ca să‑l omoare. Dar, dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută‑ne!23Isus i‑a zis: – „Dacă poți…“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!24Imediat tatăl băiatului a strigat, zicând: – Cred! Ajută necredinței mele!25Când a văzut Isus că mulțimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat, zicându‑i: „Duh mut și surd, ție îți poruncesc: ieși afară din el și să nu mai intri în el!“26Duhul a strigat și apoi a ieșit, aruncându‑l pe băiat în convulsii puternice. Băiatul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau că a murit.27Isus însă l‑a apucat de mână și l‑a ridicat. Și el s‑a sculat în picioare.28Când a intrat El în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat deoparte: – Noi de ce n‑am putut să‑l alungăm?29El le‑a zis: – Acest fel de demoni nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
30Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni lucrul acesta, (Mat 17:22; Lu 9:43)31pentru că îi învăța pe ucenici și le zicea: „Fiul Omului urmează să fie predat[6] în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce‑L vor fi omorât, va învia.“32Ei însă nu pricepeau cuvintele acestea și se temeau să‑L întrebe.
Cine este cel mai mare?
33Apoi au ajuns în Capernaum. În timp ce Se afla în casă, Isus i‑a întrebat: – Despre ce ați discutat pe drum? (Mat 18:1; Lu 9:46)34Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră unii cu alții cu privire la cine este cel mai mare.35Isus S‑a așezat, i‑a chemat pe cei doisprezece și le‑a zis: – Dacă vrea cineva să fie primul, va fi ultimul dintre toți și slujitorul tuturor.36Isus a luat un copilaș, l‑a pus să stea în mijlocul lor și, luându‑l în brațe, le‑a zis:37– Oricine primește în Numele Meu pe unul dintre astfel de copilași, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine, nu Mă primește de fapt pe Mine, ci pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine.
De partea lui Isus
38Ioan I‑a zis: – Învățătorule, noi am văzut pe cineva care alunga demoni în Numele Tău și l‑am oprit, pentru că nu ne urma. (Mat 10:42; Lu 9:49)39Dar Isus a zis: – Nu‑l opriți, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu și care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea.40Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră.41Căci oricine vă dă un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu‑și va pierde răsplata.
Cauze de păcătuire
42Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră mare de moară și ar fi aruncat în mare. (Mat 18:8; Lu 17:1)43Dacă mâna ta te face să păcătuiești, taie‑o! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod, decât să ai două mâini și să mergi în Gheenă[7], în focul care nu se stinge, (2 Re 23:10; 2 Cro 28:3; 2 Cro 33:6)44unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge.45Și dacă piciorul tău te face să păcătuiești, taie‑l! Este mai bine pentru tine să intri în viață olog, decât să ai două picioare și să fii aruncat în Gheenă,46unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge.47Dacă ochiul tău te face să păcătuiești, scoate‑l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în Gheenă,48unde viermele lor nu moare, iar focul nu se stinge.[8] (Is 66:24)49Căci orice om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare[9]. (Lev 2:13)50Sarea este bună, dar dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce o veți face din nou sărată?! Aveți deci sare în voi înșivă și trăiți în pace unii cu alții!
Marcu 9
Библия, синодално издание
de la Bulgarian Bible Society1И рече им: истина ви казвам: тук стоят някои, които няма да вкусят смърт, докле не видят царството Божие, дошло в сила. (Mat 16:28; Lu 9:27)2И след шест дни Иисус взе със Себе Си Петра, Иакова и Иоана и възведе ги сами на висока планина насаме, и се преобрази пред тях. (Mat 17:1)3Дрехите Му станаха бляскави, твърде бели, като сняг, каквито белилник на земята не може избели.4И яви им се Илия с Моисея, и разговаряха с Иисуса.5Тогава Петър заговори и рече на Иисуса: Рави, добре е да бъдем тук; да направим три сенника: за Тебе един, за Моисея един, и един за Илия.6Защото не знаеше какво да каже, понеже бяха уплашени.7И яви се облак, та ги засени, и от облака дойде глас, който казваше: Този е Моят възлюбен Син; Него слушайте!8И отведнъж, като погледнаха наоколо, никого вече не видяха със себе си, освен едного Иисуса.9А когато слизаха от планината, Той им заповяда да не обаждат никому, що видяха, освен кога Син Човечески възкръсне от мъртвите.10И те удържаха тая дума, питайки се един други, що значи това: да възкръсне от мъртвите?11И Го питаха, като Му казваха: а защо книжниците казват, че първом Илия трябва да дойде? (Mat 17:10)12Той пък им отговори и рече: Илия, първом като дойде, ще уреди всичко; а Син Човечески, както е писано за Него, трябвада пострада много и да бъде унижен. (Ps 21:7; Is 53:3)13Но казвам ви, че и Илия дойде, както е писано за него, и сториха му, каквото си искаха. (Mal 4:5; Mat 17:12)14Като дойде при учениците, видя много народ около тях и книжниците, които се препираха с тях.15Щом Го видя, целият народ се слиса, и като се стекоха, поздравяваха Го.16Той попита книжниците: за какво се препирате с тях?17Един от народа отговори и рече: Учителю, доведох при Тебе сина си, хванат от ням дух: (Mat 17:14; Lu 9:38)18дето и да го прехване, тръшка го, и той се запеня, и скърца със зъби, и се вцепенява. Говорих на учениците Ти да го изгонят, ала не можаха.19Иисус му отговори и рече: о, роде неверен, докога ще бъда с вас? докога ще ви търпя? Доведете го при Мене!20И доведоха го при Него. Щом бесният Го видя, духът го стресе; той падна на земята и се валяше запенен.21И попита Иисус баща му: колко време има, откак му става това? Той отговори: от детинство;22и много пъти духът го хвърляше и в огън, и във вода, за да го погуби; но, ако можеш нещо, смили се над нас и ни помогни.23Иисус му рече: ако можеш да повярваш, всичко е възможно за вярващия. (Mat 17:20; Mat 21:22)24И веднага бащата на момчето викна и със сълзи казваше: вярвам, Господи! помогни на неверието ми.25А Иисус, като видя, че се стича народ, запрети на нечистия дух и му рече: дух неми и глухи, Аз ти заповядвам: излез из него, и не влизай вече в него!26И духът, като изкрещя и го стресе силно, излезе; а момчето стана като мъртво, та мнозина казваха, че то е умряло.27Но Иисус, като го хвана за ръка, изправи го; и то стана.28И като влезе Иисус в една къща, учениците Му Го попитаха насаме: защо не можахме ние да го изгоним?29Отговори им: тоя род с нищо не може да излезе, освен с молитва и пост.30Като излязоха оттам, минуваха през Галилея; и Той не искаше някой да узнае.31Защото учеше учениците Си и им казваше, че Син Човечески ще бъде предаден в човешки ръце, и ще Го убият, и на третия ден след убиването ще възкръсне. (Mat 17:22; Lu 9:22; Lu 24:7)32Но те не разбираха тия думи и се бояха да Го попитат.33Дойдоха в Капернаум; и когато Той беше вкъщи, попита ги: за какво разсъждавахте из пътя помежду си?34Те мълчаха, понеже из пътя бяха разговаряли помежду си, кой е по-голям.35И като седна, повика дванайсетте и им рече: който иска да бъде пръв, нека бъде най-последен от всички и на всички слуга.36И като взе едно дете, изправи го посред тях, прегърна го и им рече: (Mat 18:5; Lu 9:48)37който приеме едно такова дете в Мое име, Мене приема, а който Мене приема, приема не Мене, а Тогова, Който Ме е пратил.38Тогава Иоан Му отговори и рече: Учителю, видяхме един човек, който в Твое име изгонваше бесове, а не върви след нас; и му запретихме, защото не ходи след нас. (Lu 9:49)39А Иисус рече: не му запрещавайте, понеже никой, който извърши чудо в Мое име, не ще може наскоро да Ме злослови. (1 Cor 12:3)40Защото, който не е против вас, той е за вас.41И който ви напои с чаша вода в Мое име, защото сте Христови, истина ви казвам, няма да изгуби наградата си. (Mat 10:42)42А който съблазни едного от тия малките, които вярват в Мене, за него е подобре, ако му надянат воденичен камък на шията и го хвърлят в морето. (Deut 13:6; Mat 18:6; Lu 17:1)43И ако те съблазнява ръката ти, отсечи я: по-добре е за тебе без ръка да влезеш в живота, отколкото да имаш две ръце, и да отидеш в геената, в неугасимия огън, (Mat 5:29; Mat 18:8)44дето червеят им не умира, и огънят не угасва. (Is 66:24)45И ако те съблазнява ногата ти, отсечи я: по-добре е за тебе хром да влезеш в живота, отколкото да имаш две нозе, и да бъдеш хвърлен в геената, в неугасимия огън,46дето червеят им не умира, и огънят не угасва.47И ако те съблазнява окото ти, извади го; по-добре е за тебе с едно око да влезеш в царството Божие, отколкото да имаш две очи, и да бъдеш хвърлен в огнената геена,48дето червеят им не умира, и огънят не угасва.49Защото всеки с огън ще се осоли, и всяка жертва със сол ще се осоли. (Lev 2:13; Ez 43:24)50Добро нещо е солта; но, ако солта стане безсолна, с какво ще я подправите? Имайте в себе си сол, и мир имайте помежду си. (Mat 5:13; Ro 14:19; Col 4:6)