1Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit a doua oară la Iona, zicând:2„Ridică‑te, du‑te la Ninive, cetatea cea mare, și vestește acolo mesajul pe care ți‑l spun!“3Iona s‑a ridicat și s‑a dus la Ninive, potrivit Cuvântului DOMNULUI. Ninive era o cetate deosebit de mare, fiind nevoie de trei zile[1] pentru a o străbate. (Gen 10:11; Gen 30:36; Ex 3:18; Ios 9:16)4Iona a început să meargă prin cetate cale de o zi. El striga: „Încă patruzeci de zile și Ninive va fi distrusă!“5Atunci oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post și s‑au îmbrăcat cu saci, de la cel mai mare până la cel mai mic.6Când această veste a ajuns la regele din Ninive, acesta s‑a ridicat de pe tronul său, și‑a dat jos mantia de pe el, s‑a acoperit cu un sac și s‑a așezat în cenușă.7El a trimis să se vestească în Ninive: „Din porunca regelui și a nobililor săi, se cer următoarele: «Oamenii și animalele, cirezile și turmele, să nu guste nimic, să nu pască și să nu bea apă deloc!8Oamenii și vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu și să se întoarcă de la calea lor cea rea și de la violența lor, de care le sunt pline mâinile!9Cine știe? PoateDumnezeu Se va răzgândi, Îi va părea rău, Își va opri apriga Sa mânie și astfel nu vom pieri!»“10Dumnezeu a văzut faptele lor și cum se întorceau ei de la calea lor cea rea. Atunci Dumnezeu S‑a căit de răul pe care zisese că‑l va face acestora și nu l‑a mai făcut.
Iona 3
Библия, синодално издание
de la Bulgarian Bible Society1И биде слово Господне към Иона втори път:2„стани, иди в Ниневия, град голям, и проповядвай в нея, което Аз ти заповядах“.3Стана Иона и отиде в Ниневия според словото Господне; а Ниневия беше град голям у Бога, на три дни ход. (Iona 1:2)4И почна Иона да ходи по града, колкото можеше да се изходи в един ден, и проповядваше, думайки: „още четирийсет дена – и Ниневия ще бъде разрушена!“5И повярваха ниневийци в Бога: обявиха пост и облякоха се във вретища, мало и голямо. (Mat 12:41; Lu 11:32)6Тая дума дойде до царя на Ниневия, – и той стана от престола си, съблече царското си облекло, облече се във вретище и седна в пепел, (Ex 33:4; Ez 26:16; Ez 27:30)7като заповяда да прогласят и кажат в Ниневия от името на царя и на велможите му, „щото ни човеци, ни добитък, ни волове, ни овци да не ядат нищо, нито да ходят на паша, и вода да не пият;8човеци и добитък да бъдат покрити с вретище и силно да викат към Бога; всеки да се отвърне от лошия си път и от насилието на ръцете си. (Ier 18:11)9Кой знае, може би, още Бог ще се умилостиви и ще отвърне от нас пламтящия Си гняв, и не ще загинем“. (Ioel 2:14)10И видя Бог делата им, че те се отвърнаха от лошия си път, и съжали за злото, за което бе казал, че ще напрати върху тях, и го не напрати. (Ier 18:7; Ier 26:19)