1 Samuel 22 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Fuga lui David la Adulam și Mițpa

1 David a plecat de acolo și a fugit în peștera Adulam. Când au auzit lucrul acesta, frații săi și întreaga familie a tatălui său au coborât acolo la el. 2 Toți cei care erau strâmtorați, datori și nemulțumiți s‑au adunat la el, iar el a devenit conducătorul lor. Erau cu el în jur de patru sute de bărbați. 3 David a plecat de acolo la Mițpa, în Moab. El i‑a spus regelui Moabului: „Dă‑le voie, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină la voi, până voi ști ce va face Dumnezeu cu mine.“ 4 David i‑a lăsat cu regele Moabului, iar ei au locuit cu acesta pe toată perioada cât David s‑a aflat în fortăreață^[1]. 5 Însă profetul Gad i‑a zis lui David: „Să nu rămâi în fortăreață, ci du‑te în teritoriul lui Iuda!“ Astfel, David a plecat și a ajuns în pădurea Heret.

Represaliile lui Saul asupra cetății Nob

6 Saul a auzit că David și oamenii care erau cu el au fost descoperiți. Saul, având în mână o suliță, ședea sub tamariscul de pe înălțimea din Ghiva și toți slujitorii săi stăteau lângă el. 7 Saul le‑a zis slujitorilor săi care stăteau lângă el: – Ascultați, beniamiți! Vă va da fiul lui Ișai tuturor ogoare și vii? Vă va face el pe toți căpetenii peste mii și căpetenii peste sute? 8 Totuși, voi toți ați uneltit împotriva mea și nimeni nu m‑a înștiințat când fiul meu a încheiat un legământ cu fiul lui Ișai. Niciunuia dintre voi nu i‑a păsat de mine și nu m‑a înștiințat că fiul meu l‑a răsculat pe robul meu împotriva mea, ca să mă pândească așa cum o face astăzi. 9 Edomitul Doeg, care stătea lângă slujitorii lui Saul, a răspuns, zicând: – Eu l‑am văzut pe fiul lui Ișai venind la Nob, la Ahimelek, fiul lui Ahitub. 10 Acesta a întrebat pe DOMNUL pentru David^[2], i‑a dat provizii și i‑a dat și sabia filisteanului Goliat. (Ex 28:30; 1 Sam 21:9) 11 Atunci regele a trimis să fie chemați preotul Ahimelek, fiul lui Ahitub, și toată familia tatălui său, preoții care se aflau în Nob. Aceștia au venit cu toții la rege. 12 Saul a zis: – Ascultă, fiul lui Ahitub! El a răspuns: – Iată‑mă, stăpâne! 13 Saul i‑a zis: – De ce ați uneltit împotriva mea, tu și fiul lui Ișai, dându‑i pâine și o sabie și întrebând pe Dumnezeu pentru el? Ca să se răscoale împotriva mea și să mă pândească așa cum o face astăzi? 14 Ahimelek i‑a răspuns regelui, zicând: – Care dintre toți robii tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale și cu mare vază în casa ta. 15 Oare de astăzi am început să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine așa ceva! Să nu arunce regele nicio vină asupra robului său, nici asupra vreunuia din familia tatălui meu, pentru că robul tău n‑a știut nimic din toate acestea, nici lucru mic și nici lucru mare. 16 Dar regele a zis: – Trebuie să mori, Ahimelek, tu și toată familia tatălui tău. 17 Apoi le‑a zis gărzilor care stăteau lângă el: – Ucideți‑i pe preoții DOMNULUI căci și ei sunt de partea lui David. Au știut că este un fugar și nu mi‑au dat de știre. Însă slujitorii regelui n‑au vrut să‑și întindă mâna și să lovească preoții DOMNULUI. 18 Atunci regele i‑a zis lui Doeg: – Întoarce‑te și lovește‑i tu pe preoți! Atunci edomitul Doeg s‑a întors și a lovit el preoții. A omorât în acea zi optzeci și cinci de bărbați care purtau efodul de in. 19 A trecut prin ascuțișul sabiei chiar și cetatea preoțească Nob: bărbați și femei, copii și sugari, boi, măgari și oi. Pe toți i‑a trecut prin ascuțișul sabiei. 20 Un fiu de‑al lui Ahimelek, fiul lui Ahitub, pe nume Abiatar, a reușit să scape și a fugit după David. 21 Abiatar i‑a spus lui David că Saul a ucis preoții DOMNULUI. 22 Atunci David i‑a zis lui Abiatar: – Am știut în ziua aceea că edomitul Doeg, fiind acolo, sigur îi va spune lui Saul. Eu sunt vinovat de moartea tuturor celor din familia tatălui tău. 23 Rămâi cu mine și nu te teme, pentru că cel care caută să‑mi ia mie viața caută să ți‑o ia și ție. Cu mine vei fi în siguranță.

Библия, синодално издание

de la Bulgarian Bible Society

1 И Давид излезе ттам побягна в Адоламската пещера, и чуха братята му и целият му бащин дом и дойдоха там при него. (2 Sam 23:13; Ps 141:1) 2 Събраха се при него всички притеснени, всички длъжници и всички душевно огорчени, и той им стана началник; и с него бяха около четиристотин души. (Jud 11:3) 3 Оттам Давид отиде в Масифа Моавска и рече на моавския цар: нека баща ми и майка ми останат при вас, докле узная, какво ще направи Бог с мене. (Jud 10:17) 4 И доведе ги при моавския цар, и те живееха при него през всичкото време, докле Давид беше в онова убежище. (2 Sam 23:14) 5 Но пророк Гад рече на Давида: не оставай в това убежище, а върви, иди в земята Иудина. И Давид замина и отиде в гора Херет. (Ps 62:1) 6 Саул чу, че Давид се появил с людете, които бяха с него. Саул седеше тогава в Гива, под дъба на хълма, с копие в ръка, и обиколен от всичките си слуги. 7 И рече Саул на слугите си. които го заобикаляха: чуйте, Вениаминови синове! Нима Иесеевият син ще даде на всинца ви ниви и лозя и всинца ви ще постави за хилядоначалници и стотници, 8 та всички сте се сговорили против мене, и никой не ми обади, когато син ми се сприятелил със сина Иесеев, и никой от вас не ме пожали и не ми обади, че син ми е подстрекнал против мене моя раб да ми кове примки, както се вижда сега? 9 Идумеецът Доик, който стоеше със Сауловите слуги, отговори и рече: аз видях, как Иесеевият син дохожда в Номва при Ахимелеха, син на Ахитува, (1 Sam 21:1; Ps 51:2) 10 и тоя попита за него Господа, даде му храна, даде му и меча на филистимеца Голиата. (1 Sam 21:6; 1 Sam 21:9) 11 Царят изпрати да повикат свещеник Ахимелеха, син Ахитувов, и целия му бащин дом, свещениците, които бяха в Номва. И те всички дойдоха при царя. (Ps 56:1) 12 И Саул рече: чуй, сине Ахитувов! Тоя отговори: ето ме, господарю. 13 И Саул го попита: защо сте се наговорили против мене, ти и Иесеевият син, та си дал хлябове и меч и си питал за него Бога, за да въстане против мене и да ми кове примки, както се вижда сега? 14 Ахимелех отговори на царя и рече: кой от всички твои раби е тъй верен като Давида? Той е и зет царев, и изпълнител на твоите заповеди, и почитан в дома ти. 15 Сега ли пръв път питам Бога за него? Не, не обвинявай в това, царю, раба си и целия ми бащин дом, защото в цялата тази работа твоят раб не знае нищо, нито малко, нито голямо. 16 И царят рече: Ахимелехе, ти трябва да умреш, ти и целият ти бащин дом. (1 Sam 2:31) 17 И царят рече на телохранителите, които стояха при него: идете, убийте свещениците Господни, защото и тяхната ръка е с Давида, и те знаеха, че той е избягал, а ми не обадиха. Но царските слуги не искаха да вдигнат ръце, за да убият свещениците Господни. 18 И царят рече на Доика: иди ти и убий свещениците. И Доик идумеец отиде, нападна върху свещениците, и уби в оня ден осемдесет и пет^[1] мъже, които носеха ленен ефод; 19 порази с меч и Номва, свещенически град; уби с меч мъже и жени, момчета и кърмачета, волове, осли и овци. 20 Спаси се само един от синовете на Ахимелеха, Ахитувов син, на име Авиатар, и побягна при Давида. (2 Sam 15:29; 1 Re 2:26) 21 Авиатар разказа на Давида, че Саул изби свещениците Господни. (Mat 14:12) 22 И Давид рече на Авиатара: аз знаех оня ден, когато там беше идумеецът Доик, че той бездруго ще обади на Саула; аз съм виновен за всички души от бащиния ти дом. 23 Остани при мене, не бой се, защото който ще търси моята душа, ще търси и твоята душа; ти ще бъдеш у мене под закрила.