1»Verkünde es aus voller Kehle, laut wie Trompetenklang, halt dich nicht zurück! Verkünde meinem Volk seine bösen Taten und halte Jakob seine Sünden vor.2Sie befragen mich täglich und wollen meine Wege kennenlernen. Man könnte es beinahe für ein gerechtes Volk halten, das die Wege seines Gottes nicht verlässt. Sie bitten mich um Entscheidungen im Rechtsstreit und wünschen sich, dass Gott sich naht. (Jes 29,13; Jer 7,9; Tit 1,16)3Sie fragen: ›Wozu fasten wir, wenn du es nicht siehst? Weshalb quälen wir uns, wenn du uns keine Beachtung schenkst?‹ Begreift doch: Während ihr fastet, geht ihr euren Geschäften nach und übt Druck auf alle eure Arbeiter aus. (Sach 7,5; Lk 18,12)4Während ihr fastet, zankt und streitet ihr und schlagt mit gottloser Faust zu. Ihr fastet zurzeit nicht so, dass ihr eurer Stimme damit im Himmel Gehör verschaffen könntet. (1Kön 21,9)5Soll das ein Fasten sein, wie ich es liebe? Und soll das bei mir als der Tag gelten, an dem sich ein Mensch selbst erniedrigt? Ihr senkt den Kopf wie ein Grashalm. Dazu kleidet ihr euch in Sack und Asche. Nennt ihr das Fasten? Glaubt ihr, dass so ein Tag dem HERRN angenehm sein könnte?6Fasten, wie ich es liebe, sieht doch vielmehr so aus: Lasst die zu Unrecht Gefangenen frei und gebt die los, die ihr unterjocht habt. Lasst die Unterdrückten frei. Zerbrecht jedes Joch. (Neh 5,10)7Ich möchte, dass ihr euer Essen mit den Hungrigen teilt und heimatlose Menschen gastfreundlich aufnehmt. Wenn ihr einen Nackten seht, dann kleidet ihn ein. Verleugnet euer eigenes Fleisch und Blut nicht. (5Mo 22,1; Hes 18,7; Mt 25,35; Lk 3,11; Hebr 13,2)8Wenn du so handelst, wird dein Licht aufleuchten wie die Morgenröte. Deine Heilung wird schnelle Fortschritte machen. Deine Gerechtigkeit geht dir dann voraus und die Herrlichkeit des HERRN folgt dir nach. (Ps 85,14; Jer 30,17)9Dann wirst du rufen und der HERR wird antworten. Du wirst um Hilfe schreien und er wird antworten: ›Hier bin ich.‹ Entferne die Unterdrückung aus deiner Mitte. Lass die höhnischen Fingerzeichen und das trügerische Reden!10Öffne dem Hungrigen dein Herz und hilf dem, der in Not ist. Dann wird dein Licht in der Dunkelheit aufleuchten und das, was dein Leben dunkel macht, wird hell wie der Mittag sein. (5Mo 15,7)11Dann wird dich der HERR beständig leiten und dir selbst in Dürrezeiten innere Zufriedenheit bewahren. Er wird deinen Körper erfrischen, sodass du einem soeben bewässerten Garten gleichst und bist wie eine nie versiegende Quelle. (Ps 107,9; Hl 4,15; Joh 4,14; Joh 7,37)12Deine Leute werden die Ruinen aus alter Zeit wieder aufbauen. Die Grundmauern vieler vergangener Generationen werdet ihr wieder errichten. Dann wird man euch folgendermaßen nennen: ›Die die Risse ausbessern und die Straßen erneuern, um sie bewohnbar zu machen.‹ (Hes 36,10; Am 9,11)13Tut an meinem heiligen Tag, dem Sabbat, nicht, was ihr wollt, sondern erlebt ihn als Wonne und ehrt den heiligen Tag des HERRN. Ehrt ihn, verfolgt nicht eure eigenen Interessen, geht nicht euren Geschäften nach und spart euch leeres Geschwätz. (Ps 84,3; Jer 17,21)14Dann wird der HERR eure Freude sein. Ich lasse euch über die Höhen der Erde gehen und euch das Erbe Jakobs, eures Vorfahren, genießen. Ich, der HERR, habe gesprochen!« (5Mo 32,13)
1„Strigă tare, nu te opri! Înalță‑ți glasul precum o trâmbiță[1]! Fă‑le cunoscută celor din poporul Meu fărădelegea și celor din Casa lui Iacov păcatele lor! (Jes 18,3)2Zi de zi ei Mă caută și par să‑și găsească plăcerea în cunoașterea căilor Mele, ca un neam care ar practica dreptatea și n‑ar fi părăsit judecata Dumnezeului lor. Îmi cer judecăți drepte și par să‑și găsească plăcerea în apropierea de Dumnezeu.3«De ce când postim Tu nu vezi? De ce când ne smerim Tu nu iei seama?» Iată, în ziua postului vostru umblați după propriile plăceri și vă asupriți toți lucrătorii.4Iată, atunci când postiți vă certați, vă luptați și loviți răutăcios cu pumnul. Postind cum faceți voi azi, nu vă veți face vocea auzită în înălțimi.5Oare așa arată postul care‑Mi este plăcut – o zi în care omul să se smerească pe sine, să‑și plece capul ca o trestie și să se culce în sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută DOMNULUI?6Iată postul care‑Mi este plăcut: să dezlegi lanțurile răutății, să desfaci legăturile jugului, să‑i eliberezi pe cei asupriți și să zdrobești orice jug,7să‑ți împarți pâinea cu cel flămând, să le oferi săracilor fără casă un adăpost, iar când vezi un om gol, să‑l acoperi și să nu te ascunzi de cel ce este rudă cu tine.[2]8Atunci lumina ta va răsări ca zorii și vindecarea ta va apărea repede; atunci dreptatea[3] ta va merge înaintea ta, iar slava DOMNULUI îți va fi ariergarda.9Atunci vei chema, iar DOMNUL va răspunde; vei striga după ajutor, iar El va spune: «Iată‑Mă!» Dacă vei îndepărta din mijlocul tău jugul asupririi, arătarea cu degetul și vorbirea nelegiuită,10dacă te vei lipsi pe tine în folosul celui flămând și dacă vei sătura nevoile celui sărman, atunci lumina ta va răsări în întuneric, iar bezna ta va fi ca amiaza.11DOMNUL te va călăuzi întotdeauna, îți va sătura sufletul chiar în locuri uscate și‑ți va întări oasele. Vei fi ca o grădină bine udată și ca un izvor de apă, ale cărui ape nu seacă niciodată.12Ai tăi îți vor rezidi vechile ruine și vei ridica din nou temeliile generațiilor străbune. Vei fi numit: «Cel ce repară spărtura zidului», «Cel ce restaurează cărările pentru a fi locuite».13Dacă îți vei opri piciorul de la a pângări Sabatul și de la a‑ți satisface propriile plăceri în ziua Mea sfântă, dacă Sabatul va fi o desfătare pentru tine și ziua sfântă a DOMNULUI – o zi onorată, dacă o vei cinsti prin a nu merge pe calea ta, prin a nu face ceea ce‑ți place și prin a nu vorbi lucruri fără folos,14atunci te vei bucura în DOMNUL, te voi face să străbați călare înălțimile țării și te voi hrăni cu moștenirea părintelui tău Iacov“, căci gura DOMNULUI a vorbit.