Luke 2 | New International Version

New International Version

The birth of Jesus

1 In those days Caesar Augustus issued a decree that a census should be taken of the entire Roman world. 2 (This was the first census that took place while^[1] Quirinius was governor of Syria.) 3 And everyone went to their own town to register. 4 So Joseph also went up from the town of Nazareth in Galilee to Judea, to Bethlehem the town of David, because he belonged to the house and line of David. 5 He went there to register with Mary, who was pledged to be married to him and was expecting a child. 6 While they were there, the time came for the baby to be born, 7 and she gave birth to her firstborn, a son. She wrapped him in cloths and placed him in a manger, because there was no guest room available for them. 8 And there were shepherds living out in the fields near by, keeping watch over their flocks at night. 9 An angel of the Lord appeared to them, and the glory of the Lord shone around them, and they were terrified. 10 But the angel said to them, ‘Do not be afraid. I bring you good news that will cause great joy for all the people. 11 Today in the town of David a Saviour has been born to you; he is the Messiah, the Lord. 12 This will be a sign to you: you will find a baby wrapped in cloths and lying in a manger.’ 13 Suddenly a great company of the heavenly host appeared with the angel, praising God and saying, 14 ‘Glory to God in the highest heaven, and on earth peace to those on whom his favour rests.’ 15 When the angels had left them and gone into heaven, the shepherds said to one another, ‘Let’s go to Bethlehem and see this thing that has happened, which the Lord has told us about.’ 16 So they hurried off and found Mary and Joseph, and the baby, who was lying in the manger. 17 When they had seen him, they spread the word concerning what had been told them about this child, 18 and all who heard it were amazed at what the shepherds said to them. 19 But Mary treasured up all these things and pondered them in her heart. 20 The shepherds returned, glorifying and praising God for all the things they had heard and seen, which were just as they had been told. 21 On the eighth day, when it was time to circumcise the child, he was named Jesus, the name the angel had given him before he was conceived.

Jesus presented in the temple

22 When the time came for the purification rites required by the Law of Moses, Joseph and Mary took him to Jerusalem to present him to the Lord 23 (as it is written in the Law of the Lord, ‘Every firstborn male is to be consecrated to the Lord’ ), (Ex 13:2; Ex 13:12) 24 and to offer a sacrifice in keeping with what is said in the Law of the Lord: ‘a pair of doves or two young pigeons’. (Le 12:8) 25 Now there was a man in Jerusalem called Simeon, who was righteous and devout. He was waiting for the consolation of Israel, and the Holy Spirit was on him. 26 It had been revealed to him by the Holy Spirit that he would not die before he had seen the Lord’s Messiah. 27 Moved by the Spirit, he went into the temple courts. When the parents brought in the child Jesus to do for him what the custom of the Law required, 28 Simeon took him in his arms and praised God, saying: 29 ‘Sovereign Lord, as you have promised, you may now dismiss^[2] your servant in peace. 30 For my eyes have seen your salvation, 31 which you have prepared in the sight of all nations: 32 a light for revelation to the Gentiles, and the glory of your people Israel.’ 33 The child’s father and mother marvelled at what was said about him. 34 Then Simeon blessed them and said to Mary, his mother: ‘This child is destined to cause the falling and rising of many in Israel, and to be a sign that will be spoken against, 35 so that the thoughts of many hearts will be revealed. And a sword will pierce your own soul too.’ 36 There was also a prophet, Anna, the daughter of Penuel, of the tribe of Asher. She was very old; she had lived with her husband seven years after her marriage, 37 and then was a widow until she was eighty-four.^[3] She never left the temple but worshipped night and day, fasting and praying. 38 Coming up to them at that very moment, she gave thanks to God and spoke about the child to all who were looking forward to the redemption of Jerusalem. 39 When Joseph and Mary had done everything required by the Law of the Lord, they returned to Galilee to their own town of Nazareth. 40 And the child grew and became strong; he was filled with wisdom, and the grace of God was on him.

The boy Jesus at the temple

41 Every year Jesus’ parents went to Jerusalem for the Festival of the Passover. 42 When he was twelve years old, they went up to the festival, according to the custom. 43 After the festival was over, while his parents were returning home, the boy Jesus stayed behind in Jerusalem, but they were unaware of it. 44 Thinking he was in their company, they travelled on for a day. Then they began looking for him among their relatives and friends. 45 When they did not find him, they went back to Jerusalem to look for him. 46 After three days they found him in the temple courts, sitting among the teachers, listening to them and asking them questions. 47 Everyone who heard him was amazed at his understanding and his answers. 48 When his parents saw him, they were astonished. His mother said to him, ‘Son, why have you treated us like this? Your father and I have been anxiously searching for you.’ 49 ‘Why were you searching for me?’ he asked. ‘Didn’t you know I had to be in my Father’s house?’^[4] 50 But they did not understand what he was saying to them. 51 Then he went down to Nazareth with them and was obedient to them. But his mother treasured all these things in her heart. 52 And Jesus grew in wisdom and stature, and in favour with God and man.

Noua Traducere Românească

from Biblica

Nașterea lui Isus

1 În zilele acelea, a ieșit un decret de la Cezar^[1] Augustus^[2] să se înscrie^[3] toată lumea^[4]. 2 Acest recensământ s‑a făcut pentru prima oară în timp ce^[5] în Siria^[6] era guvernator Quirinius^[7]. 3 Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. 4 Iosif s‑a suit și el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,^[8] pentru că era din Casa și spița lui David, 5 ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. 6 În timp ce se aflau acolo, s‑a împlinit vremea ca ea să nască. 7 Și L‑a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L‑a înfășat și L‑a așezat într‑o iesle, pentru că în camera de găzduire nu era loc pentru ei.

Vestea bună adusă păstorilor

8 În ținutul acela erau niște păstori care locuiau pe câmp și stăteau de pază noaptea lângă turma lor. 9 Un înger al Domnului a apărut înaintea lor și slava Domnului a strălucit de jur împrejurul^[9] lor. Ei s‑au speriat foarte tare. 10 Îngerul le‑a zis: „Nu vă temeți, pentru că iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul: 11 astăzi, în cetatea lui David, vi S‑a născut un Mântuitor, Care este Cristos^[10], Domnul! 12 Iată care va fi semnul pentru voi: veți găsi un Copilaș, înfășat și culcat într‑o iesle.“ 13 Și deodată, împreună cu îngerul s‑a unit o mulțime din oștirea cerească, lăudându‑L pe Dumnezeu și zicând: 14 „Slavă lui Dumnezeu în înălțimi^[11] și pace pe pământ, între oamenii peste care se odihnește bunăvoința Lui!^[12]“ 15 După ce îngerii au plecat de la ei în ceruri, păstorii și‑au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem și să vedem lucrul acesta care s‑a întâmplat și pe care Domnul ni l‑a făcut cunoscut!“ 16 S‑au dus repede și i‑au găsit pe Maria, pe Iosif și pe Copilaș culcat în iesle. 17 Când i‑au văzut, le‑au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre Copilul Acesta. 18 Toți cei care i‑au auzit, au rămas uimiți de ceea ce le‑au spus păstorii. 19 Maria însă păstra toate aceste cuvinte, cugetând la ele în inima ei. 20 Apoi păstorii s‑au întors, slăvindu‑L și lăudându‑L pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le‑au auzit și le‑au văzut și care erau întocmai cum li se spusese. 21 Când a venit ziua a opta, în care Copilul trebuia circumcis,^[13] I‑au pus numele Isus^[14], nume rostit de înger înainte ca El să fi fost conceput în pântec. (Le 12:3; Lu 1:31)

Isus este prezentat la Templu

22 Și când s‑au împlinit zilele pentru curățirea lor, poruncită în Legea lui Moise,^[15] s‑au dus cu El la Ierusalim ca să‑L înfățișeze înaintea Domnului – (Le 12:1) 23 așa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat,^[16] să fie numit sfânt pentru Domnul“ –^[17] (Ex 13:2) 24 și ca să aducă o jertfă, așa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“^[18] (Le 12:8) 25 Și iată că în Ierusalim era un om care se numea Simeon. Acest om era drept și evlavios. El aștepta mângâierea^[19] lui Israel și Duhul Sfânt era peste el. (Lu 2:11) 26 Duhul Sfânt îl înștiințase că nu va vedea moartea înainte de a‑L vedea pe Cristosul Domnului. 27 Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinții L‑au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii, 28 Simeon L‑a luat în brațe, L‑a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: 29 „Acum, Stăpâne, eliberează‑l^[20] pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău, 30 căci ochii mei au văzut mântuirea Ta, 31 pe care ai pregătit‑o în prezența tuturor popoarelor, 32 o lumină ca revelație pentru neamuri și o slavă pentru poporul Tău Israel!“ 33 Tatăl și mama lui Isus erau uimiți de ceea ce se spunea despre El. 34 Simeon i‑a binecuvântat și i‑a zis Mariei, mama lui Isus: „Iată, Acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru a fi un semn care va stârni împotrivire, 35 ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Și o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“ 36 Mai era acolo și o profetesă, pe nume Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soțul ei timp de șapte ani după fecioria ei, 37 iar apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci și patru de ani.^[21] Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi și noapte prin posturi și rugăciuni. 38 A venit acolo chiar în ceasul acela și a început să‑I mulțumească lui Dumnezeu și să le vorbească despre El tuturor celor ce așteptau răscumpărarea Ierusalimului. 39 După ce au împlinit toate lucrurile poruncite în Legea Domnului, s‑au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40 Și Copilul creștea, se întărea^[22] și era umplut cu înțelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.

Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani

41 În fiecare an, părinții Lui se duceau la Ierusalim la Sărbătoarea Paștelui. 42 Când a ajuns El la vârsta de doisprezece ani,^[23] s‑au suit la sărbătoare, potrivit obiceiului. 43 După ce au trecut zilele sărbătorii, la întoarcere, Copilul Isus a rămas în urmă, în Ierusalim. Părinții Lui n‑au știut lucrul acesta. 44 Ei au crezut că Se află în caravană și au mers așa cale de o zi. Dar când L‑au căutat printre rude și cunoștințe 45 și nu L‑au găsit, s‑au întors la Ierusalim să‑L caute. 46 După trei zile, L‑au găsit în Templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându‑i și punându‑le întrebări. 47 Toți cei care‑L auzeau se minunau de priceperea și de răspunsurile Lui. 48 Când L‑au văzut, părinții Lui au rămas înmărmuriți. Mama Lui I‑a zis: – Copile, de ce ne‑ai făcut aceasta? Iată că tatăl Tău și cu mine Te‑am căutat cu îngrijorare! 49 El le‑a răspuns: – De ce M‑ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu la cele ale Tatălui Meu?^[24] 50 Ei însă n‑au înțeles cuvintele pe care li le‑a spus. 51 Apoi S‑a coborât împreună cu ei, a venit în Nazaret și le era supus. Mama Lui păstra toate aceste lucruri în inima ei. 52 Și Isus creștea în înțelepciune, în statură și era plăcut înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.