1Dem Menschen gehören die Entwürfe des Herzens an, aber vom HERRN kommt das, was die Zunge ausspricht. –2Einem Menschen erscheint alles rein, was er unternimmt; aber der HERR wägt[1] die Geister. –3Befiehl dem HERRN deine Werke, dann werden deine Pläne gelingen. –4Alles hat der HERR für einen bestimmten Zweck geschaffen, so auch den Gottlosen für den Tag des Unglücks. –5Jeder Hochmütige ist dem HERRN ein Greuel: die Hand darauf! Ein solcher wird nicht ungestraft bleiben (11,21). –6Durch Liebe und Treue wird Verschuldung gesühnt, aber durch Gottesfurcht hält man sich vom Bösen fern. –7Wenn das Verhalten jemandes dem HERRN wohlgefällt, so söhnt er sogar seine Feinde mit ihm aus. –8Besser wenig mit Gerechtigkeit[2], als ein großes Einkommen mit Unrecht. –9Des Menschen Herz erdenkt sich seinen Weg, der HERR aber lenkt seine Schritte. –10Ein Gottesurteil liegt auf den Lippen des Königs: beim Rechtsprechen verfehlt sich sein Mund nicht. –11[Richtige] Waage und Waagschalen sind Gottes Sache; sein Werk sind alle Gewichtstücke im Beutel. –12Das Verüben von Freveltaten ist den Königen ein Greuel; denn nur durch Gerechtigkeit steht ein Thron fest. –13Wahrhaftige Lippen gefallen dem Könige wohl, und wer aufrichtig redet, den liebt er. –14Des Königs Zorn gleicht Todesboten, aber ein weiser Mann besänftigt diesen (Zorn). –15Im freundlichen Blick des Königs liegt Leben, und seine Huld ist wie eine Regenwolke des Spätregens[3]. –16Weisheit zu erwerben ist viel besser als Gold, und Einsicht zu erwerben ist wertvoller als Silber. –17Die Bahn der Rechtschaffenen ist darauf gerichtet, sich vom Bösen fernzuhalten; wer auf seinen Wandel achtgibt, behütet seine Seele[4]. –18Hochmut kommt vor dem Fall und hoffärtiger Sinn vor dem Sturz. –19Besser ist es, demütig zu sein mit den Niedrigen, als Beute zu teilen mit den Stolzen. –20Wer auf das Wort (Gottes) achtet, wird Segen davon haben, und wer auf den HERRN vertraut: wohl ihm! –21Wer weisen Herzens ist, der wird mit Recht verständig genannt, doch Süßigkeit der Lippen fördert noch die Belehrung. –22Ein Born des Lebens ist die Einsicht für ihren Besitzer; für die Toren aber ist die Torheit eine Strafe. –23Der Verstand des Weisen macht seinen Mund klug und mehrt auf seinen Lippen die Belehrung. –24Honigseim sind freundliche Worte, süß für die Seele und gesund[5] für den Leib. –25Mancher Weg erscheint dem Menschen gerade[6] und ist schließlich doch ein Weg zum Tode. –26Der Hunger des Arbeiters fördert seine Arbeit, denn sein (hungriger) Mund treibt ihn dazu an. –27Ein nichtswürdiger Mensch gräbt Unheilsgruben, und auf seinen Lippen ist’s wie brennendes Feuer. –28Ein ränkesüchtiger Mensch richtet Unfrieden an, und ein Ohrenbläser entzweit vertraute Freunde. –29Ein gewalttätiger Mensch beschwatzt seinen Genossen und führt ihn auf einen unheilvollen Weg. –30Wer seine Augen zukneift, will Arglist ersinnen; wer seine Lippen zusammenpreßt, hat Bosheit vollbracht[7]. –31Graues Haar ist eine Ehrenkrone; auf dem Wege der Gerechtigkeit wird sie erlangt. –32Besser ein Langmütiger als ein Kriegsheld, und besser einer, der sich selbst beherrscht[8], als ein Städteeroberer. –33Im Bausch (des Gewandes) wirft man das Los, aber alle seine Entscheidung kommt vom HERRN.
Sprüche 16
Noua Traducere Românească
von Biblica1Intențiile inimii aparțin omului, dar răspunsul limbii este de la DOMNUL.2Toate căile unui om sunt curate în ochii lui, dar Cel Care cercetează duhurile este DOMNUL.3Încredințează‑ți DOMNULUI lucrările, și îți vor reuși planurile.4DOMNUL a făcut totul pentru un scop, chiar și pe cel nelegiuit pentru ziua nenorocirii.5Orice inimă mândră este o urâciune înaintea DOMNULUI; în mod sigur ea nu va rămâne nepedepsită.6Prin îndurare și credincioșie este ispășită nelegiuirea, și prin teama de DOMNUL se îndepărtează omul de la rău.7Când DOMNULUI Îi sunt plăcute căile unui om, îi face chiar și pe dușmanii lui să trăiască în pace cu el.8Mai bine puțin, dar cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate!9Inima omului își plănuiește calea, dar DOMNUL îi îndrumă pasul.10Sentința divină[1] este pe buzele regelui; gura lui nu va fi necredincioasă la judecată.11Cântarul și talerele judecății sunt de la DOMNUL; toate greutățile din sac sunt lucrarea Lui.12Este o urâciune pentru regi să facă răul, căci prin dreptate se întărește tronul.13Buzele drepte sunt plăcute regilor și cel ce spune adevărul este iubit.14Mânia regelui este mesagerul morții, dar omul înțelept o va potoli.15Seninătatea feței regelui înseamnă viață și bunăvoința lui este ca un nor de ploaie târzie[2].16Mai bună este dobândirea înțelepciunii decât a aurului și obținerea priceperii decât a argintului.17Calea celor drepți este să se îndepărteze de rău; cine își păzește calea își păzește viața.18Mândria merge înaintea distrugerii și un duh arogant merge înaintea căderii.19Mai bine să fii smerit în duh printre cei săraci, decât să împarți prada cu cei mândri.20Cine ia seama la Cuvânt găsește ce este bine și oricine se încrede în DOMNUL este fericit!21Cel cu inima înțeleaptă este numit priceput, și dulceața buzelor sporește învățătura.22Chibzuința este un izvor de viață pentru cei ce o au, dar disciplinarea nebunilor este o nebunie.23Inima celui înțelept îi îndrumă gura cu înțelepciune și pe buzele lui sporește învățătura.24Cuvintele plăcute sunt un fagure de miere, dulci pentru suflet și vindecătoare pentru oase.25Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului, dar la sfârșitul ei sunt căile morții.26Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.27Omul de nimic scoate la suprafață răul, și vorbirea lui este ca un foc dogoritor.28Omul care spune lucruri pervertite răspândește discordii și un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.29Omul violent își amăgește semenul și‑l conduce pe o cale care nu este bună.30Cel ce închide ochii, ca să plănuiască lucruri pervertite, cel ce‑și mușcă buzele, a și dus la îndeplinire răul.31Perii albi sunt o coroană frumoasă; ea se găsește pe calea dreptății.32Mai valoros este cel încet la mânie decât cel viteaz și cel care‑și stăpânește duhul – decât cel care cucerește o cetate.33Se aruncă sorțul în poală, dar orice decizie este de la DOMNUL.