1Von David, als er sich vor Abimelech[1] irrsinnig stellte (1.Sam 21,11-16) und dieser ihn von sich trieb, so daß er von dannen ging.2Ich will den HERRN allzeit preisen, immerdar soll sein Lob in meinem Munde sein.3Des HERRN soll meine Seele sich rühmen, die Demütigen[2] sollen es hören und sich freuen.4Verherrlicht mit mir den HERRN und laßt uns gemeinsam seinen Namen erheben!5Sooft den HERRN ich suchte, hat er mich erhört und aus allen meinen Ängsten mich befreit.6Wer auf ihn blickt, wird heiteren Sinnes, und sein Antlitz braucht nicht beschämt zu erröten.7Hier ist ein (solcher) Dulder, der rief: da hörte der HERR und half ihm aus all seinen Nöten.8Der Engel des HERRN lagert sich rings um die Gottesfürchtigen und rettet sie.9Schmecket und sehet, wie freundlich der HERR ist: wohl dem Manne, der auf ihn vertraut!10Fürchtet den HERRN, ihr seine Heiligen[3]! denn die ihn fürchten, leiden keinen Mangel.11Junge Löwen müssen darben und leiden Hunger; doch wer den HERRN sucht, entbehrt nichts Gutes.12Kommt her, ihr Kinder, hört mir zu: die Furcht des HERRN will ich euch lehren!13Wer ist der Mann, der langes Leben begehrt, der viele Tage sich wünscht, um Glück zu genießen?14Hüte deine Zunge vor Bösem und deine Lippen vor Worten des Trugs!15Halte dich fern vom Bösen und tu das Gute, suche den Frieden und jage ihm nach!16Die Augen des HERRN sind auf die Gerechten gerichtet und seine Ohren auf ihr Hilfsgeschrei.17Das Antlitz des HERRN steht gegen die Frevler, um ihr Gedächtnis auszutilgen von der Erde.18Wenn sie[4] schreien, so hört es der HERR und rettet sie aus all ihren Nöten.19Der HERR ist nahe den zerbrochenen Herzen, hilft denen, die zerschlagenen Geistes sind.20Zahlreich sind die Leiden des Gerechten, doch aus allen rettet ihn der HERR.21Er behütet alle seine Gebeine, daß nicht eins von ihnen zerbrochen wird.22Den Gottlosen wird das Unglück töten, und wer den Gerechten haßt, muß es büßen.23Der HERR erlöst die Seele seiner Knechte, und alle, die zu ihm sich flüchten, brauchen nicht zu büßen.
Al lui David. Compus pe vremea când acesta s‑a prefăcut a fi nebun înaintea lui Abimelek și a plecat alungat de acesta.
1Îl voi lăuda pe DOMNUL în orice vreme, lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea![1]2Sufletul meu se laudă în DOMNUL; să audă și să se bucure cei smeriți!3Măriți pe DOMNUL împreună cu mine! Să înălțăm cu toții Numele Lui!4Eu L‑am căutat pe DOMNUL, și El mi‑a răspuns; m‑a scăpat de toate temerile mele.5Cei care privesc spre El, se luminează, iar fețele lor nu se rușinează.6Acest sărac a strigat, iar DOMNUL l‑a auzit și l‑a izbăvit din toate necazurile lui.7Îngerul DOMNULUI Își așază tabăra împrejurul celor ce se tem de El, și îi salvează.8Gustați și vedeți că DOMNUL este bun! Ferice de omul care se adăpostește în El!9Temeți‑vă de DOMNUL, voi sfinții Lui, căci cei ce se tem de El nu duc lipsă de nimic!10Puii de leu duc lipsă și flămânzesc, dar cei ce‑L caută pe DOMNUL nu duc lipsă de niciun bine.11Veniți, fiilor! Ascultați‑mă! Vă voi învăța teama de DOMNUL!12Cine este omul care dorește viața, care iubește zilele și vrea să vadă binele?13Păzește‑ți limba de rău, iar buzele tale să nu rostească înșelătoria!14Depărtează‑te de rău și fă binele! Caută pacea și urmărește‑o!15Ochii DOMNULUI sunt peste cei drepți, iar urechile Lui iau aminte la strigătul lor după ajutor.16Fața DOMNULUI este împotriva celor ce săvârșesc răul, ca să le șteargă amintirea de pe pământ.17Când cei drepți strigă, DOMNUL aude și‑i scapă din toate necazurile lor.18DOMNUL este aproape de cei cu inima zdrobită și‑i izbăvește pe cei cu duhul zdrobit.19De multe necazuri are parte cel drept, dar DOMNUL îl scapă din toate.20El îi păzește toate oasele și niciunul măcar nu îi va fi rupt.21Răul va aduce moartea celui nelegiuit, iar cei ce‑l urăsc pe cel drept vor fi pedepsiți.22DOMNUL răscumpără sufletul robilor Săi și niciunul din cei ce se adăpostesc în El nu este pedepsit.