1Da erging das Wort des HERRN an Jehu, den Sohn Hananis, gegen Baesa also:2»Weil ich dich aus dem Staub erhoben und dich zum Fürsten über mein Volk Israel gemacht habe, du aber auf dem Wege Jerobeams gewandelt bist und mein Volk Israel zur Sünde verführt hast, so daß sie mich durch ihre Sünden zum Zorn reizen,3so will ich nun Baesa und sein Haus wegfegen und will es mit deinem Hause machen wie mit dem Hause Jerobeams, des Sohnes Nebats.4Wer von den Angehörigen Baesas in der Stadt stirbt, den sollen die Hunde fressen, und wer von ihnen auf dem freien Felde stirbt, den sollen die Vögel des Himmels fressen!« – (1Kön 14,11)5Die übrige Geschichte Baesas aber und was er unternommen hat sowie seine tapferen Taten, das findet sich bekanntlich aufgezeichnet im Buch der Denkwürdigkeiten[1] der Könige von Israel. –6Als Baesa sich dann zu seinen Vätern gelegt und man ihn in Thirza begraben hatte, folgte ihm sein Sohn Ela in der Regierung nach.7Übrigens war das Wort des HERRN gegen Baesa und dessen Haus durch den Mund des Propheten Jehu, des Sohnes Hananis, sowohl wegen alles des Bösen ergangen, durch das er sich gegen den HERRN versündigt hatte, um ihn durch sein ganzes Tun zum Zorn zu reizen, so daß er es dem Hause Jerobeams gleichtat, als auch deshalb, weil er dieses ausgerottet hatte.8Im sechsundzwanzigsten Jahre der Regierung Asas, des Königs von Juda, wurde Ela, der Sohn Baesas, König über Israel und regierte in Thirza zwei Jahre.9Gegen ihn verschwor sich sein Diener Simri, einer seiner Obersten, der über die Hälfte der Kriegswagen gesetzt war. Als sich Ela nun einst in Thirza bei einem Gelage im Hause Arzas, seines Haushofmeisters in Thirza, berauscht hatte,10drang Simri dort ein und erschlug ihn im siebenundzwanzigsten Jahre der Regierung Asas, des Königs von Juda, und wurde König an seiner Statt.11Als er nun König geworden war, ermordete er, sobald er auf seinem Throne saß, alle zum Hause Baesas Gehörigen; er ließ keinen von ihnen übrig, der männlichen Geschlechts war, weder seine Blutsverwandten noch seine Freunde.12So rottete Simri das ganze Haus Baesas aus, gemäß der Drohung, die der HERR durch den Mund des Propheten Jehu gegen Baesa ausgesprochen hatte,13wegen all der Sünden, die Baesa und sein Sohn Ela begangen und zu denen sie Israel verführt hatten, um den HERRN, den Gott Israels, durch ihren Götzendienst zum Zorn zu reizen.14Die übrige Geschichte Elas aber und alles, was er unternommen hat, findet sich bekanntlich aufgezeichnet im Buch der Denkwürdigkeiten[2] der Könige von Israel.
Regierung des Königs Simri von Israel
15Im siebenundzwanzigsten Jahre der Regierung Asas, des Königs von Juda, wurde Simri König für sieben Tage in Thirza, während das Heer die Philisterstadt Gibbethon belagerte.16Als nun das Heer im Lager die Kunde erhielt, Simri habe eine Verschwörung angestiftet und den König schon ermordet, da erhob das ganze israelitische Heer noch an demselben Tage Omri, den obersten Befehlshaber des israelitischen Heeres, im Lager zum König über Israel.17Darauf zog Omri mit allen Israeliten von Gibbethon ab und belagerte Thirza.18Als nun Simri sah, daß die Stadt erobert war, begab er sich in die Burg des königlichen Palastes, steckte den königlichen Palast über sich in Brand und fand so den Tod19um seiner Sünden willen, die er begangen hatte, indem er tat, was dem HERRN mißfiel, indem er auf dem Wege Jerobeams wandelte und in dessen Sünde, durch die er sich verschuldet hatte, indem er Israel zur Sünde verleitete.20Die übrige Geschichte Simris aber und seine Verschwörung, die er angestiftet hatte, das findet sich bekanntlich aufgezeichnet im Buche der Denkwürdigkeiten[3] der Könige von Israel.
Spaltung des Reiches Israel; Omri Alleinherrscher
21Damals spaltete sich das Volk Israel in zwei Parteien: die eine Hälfte des Volkes hielt es mit Thibni, dem Sohne Ginaths, um ihn zum König zu machen, die andere Hälfte dagegen war für Omri.22Aber die Partei Omris gewann die Oberhand über die Anhänger Thibnis, des Sohnes Ginaths; und als Thibni starb[4], wurde Omri König.
Regierung des Königs Omri von Israel; Gründung der Hauptstadt Samaria
23Im einunddreißigsten Jahre der Regierung Asas, des Königs von Juda, wurde Omri König über Israel und regierte zwölf Jahre. Als er in Thirza sechs Jahre regiert hatte,24kaufte er den Berg Samaria von Semer für zwei Talente Silber, befestigte dann den Berg und nannte die Stadt, die er dort gründete, Samaria nach dem Namen Semers, des früheren Besitzers des Berges.25Omri tat aber, was dem HERRN mißfiel, ja, er trieb es noch ärger als alle seine Vorgänger;26er wandelte ganz auf dem Wege Jerobeams, des Sohnes Nebats, und in den Sünden, zu denen jener die Israeliten verführt hatte, so daß sie den HERRN, den Gott Israels, durch ihren Götzendienst erzürnten.27Die übrige Geschichte Omris aber, seine Unternehmungen und die tapferen Taten, die er vollführt hat, das alles findet sich bekanntlich aufgezeichnet im Buch der Denkwürdigkeiten[5] der Könige von Israel.28Als Omri sich dann zu seinen Vätern gelegt und man ihn in Samaria begraben hatte, folgte ihm sein Sohn Ahab in der Regierung nach.29Ahab, der Sohn Omris, wurde König über Israel im achtunddreißigsten Jahre der Regierung Asas, des Königs von Juda; und Ahab, der Sohn Omris, regierte über Israel zweiundzwanzig Jahre in Samaria.30Er tat aber, was dem HERRN mißfiel, und trieb es noch ärger als alle seine Vorgänger.31Und nicht genug, daß er in den Sünden Jerobeams, des Sohnes Nebats, wandelte, heiratete er auch noch Isebel, die Tochter des Sidonierkönigs Ethbaal, und wandte sich dann dem Dienste Baals zu und betete ihn an.32Er errichtete dem Baal auch einen Altar in dem Baaltempel, den er in Samaria erbaut hatte,33und ließ das Ascherabild anfertigen und verübte noch andere Greuel, um den HERRN, den Gott Israels, noch heftiger zu erzürnen als alle israelitischen Könige, die vor ihm geherrscht hatten.34Während seiner Regierung baute Hiel von Bethel die Stadt Jericho wieder auf. Die Grundlegung kostete seinem ältesten Sohne Abiram das Leben, und die Einsetzung der Tore brachte seinem jüngsten Sohne Segub den Tod, wie der HERR es durch den Mund Josuas, des Sohnes Nuns, vorausgesagt hatte. (Jos 6,26)
1.Könige 16
Noua Traducere Românească
von Biblica1Atunci Cuvântul DOMNULUI a vorbit împotriva lui Bașa prin Iehu, fiul lui Hanani, zicând:2„Te‑am ridicat din pulbere și te‑am pus conducător peste poporul Meu, Israel, dar tu ai umblat pe căile lui Ieroboam și l‑ai făcut pe poporul Meu Israel să păcătuiască, mâniindu‑Mă prin păcatele lor.3De aceea îl voi nimici pe Bașa împreună cu familia lui și voi face familiei lui cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat.4Câinii îi vor devora pe cei ai lui Bașa care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.“5Celelalte fapte ale lui Bașa, ce a făcut el și puterea lui nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?6Bașa a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat la Tirța, iar fiul său Ela a domnit în locul lui.7Cuvântul DOMNULUI vorbise împotriva lui Bașa și împotriva familiei lui prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, atât din cauza tuturor relelor pe care acesta le făcuse în ochii DOMNULUI, mâniindu‑L prin faptele lui și devenind asemenea familiei lui Ieroboam, cât și din cauză că el făcuse să piară familia lui Ieroboam.
Domnia lui Ela peste Israel și complotul lui Zimri
8În al douăzeci și șaselea an al lui Asa, regele lui Iuda, Ela, fiul lui Bașa, a început să domnească peste Israel. El a domnit la Tirța timp de doi ani.9Slujitorul său Zimri, conducător peste jumătate dintre carele sale, a uneltit împotriva lui. Ela era la Tirța, îmbătându‑se în casa lui Arța, cel care răspundea de palatul din Tirța.10Zimri a intrat, l‑a lovit și l‑a omorât în al douăzeci și șaptelea an al lui Asa, regele lui Iuda. Apoi a început să domnească în locul lui.11De îndată ce a devenit rege și s‑a așezat pe tronul său, a ucis toată familia lui Bașa; n‑a lăsat în viață niciun bărbat, nici dintre rudele sale, nici dintre prietenii săi.12Astfel, Zimri a nimicit toată familia lui Bașa, potrivit cuvântului rostit de DOMNUL împotriva lui Bașa prin profetul Iehu,13din cauza tuturor păcatelor pe care le‑au săvârșit Bașa și fiul său Ela și prin care l‑au făcut și pe Israel să păcătuiască, mâniindu‑L pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, prin idolii lor deșerți.14Celelalte fapte ale lui Ela și ce a făcut el nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?
Domnia lui Zimri peste Israel și complotul lui Omri
15În al douăzeci și șaptelea an al lui Asa, regele lui Iuda, Zimri a domnit la Tirța șapte zile, în timp ce poporul asedia Ghibetonul care aparținea filistenilor.16Poporul care era în tabără a aflat că Zimri a uneltit împotriva regelui și că l‑a ucis. Și în ziua aceea, chiar acolo în tabără, tot Israelul l‑a făcut rege peste Israel pe Omri, conducătorul oștirii.17Apoi Omri împreună cu tot Israelul care era cu el s‑au suit din Ghibeton și au asediat Tirța.18Când Zimri a văzut că cetatea a fost capturată, a intrat în fortăreața palatului regelui. El a dat foc palatului regelui peste el și a murit19din cauza păcatelor pe care le‑a săvârșit, făcând ce este rău în ochii DOMNULUI, umblând pe căile lui Ieroboam și trăind în păcatele pe care acesta le săvârșise și prin care îl făcuse și pe Israel să păcătuiască.20Celelalte fapte ale lui Zimri și uneltirea pe care a făcut‑o, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?21Atunci, poporul Israel s‑a împărțit în două: jumătate din popor dorea să‑l facă rege pe Tibni, fiul lui Ghinat, iar cealaltă jumătate, pe Omri.22Poporul care era de partea lui Omri a triumfat asupra poporului care‑l urma pe Tibni, fiul lui Ghinat. Astfel, Tibni a murit, iar Omri a devenit rege.
Domnia lui Omri peste Israel
23Omri a început să domnească peste Israel în al treizeci și unulea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a domnit timp de doisprezece ani, dintre care șase în Tirța.24El a cumpărat de la Șemer dealul Samariei cu doi talanți de argint[1]. Apoi a zidit o cetate pe deal și i‑a pus numele Samaria, după numele lui Șemer, fostul proprietar al dealului.25Însă Omri a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI; a făcut mai mult rău decât toți cei care fuseseră înainte de el.26El a trăit întru totul ca Ieroboam, fiul lui Nebat. A trăit în păcatele prin care acesta îl făcuse și pe Israel să păcătuiască, mâniindu‑L pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, prin idolii lor deșerți.27Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el și puterea pe care el și‑a arătat‑o, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?28Omri a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Samaria, iar fiul său Ahab a început să domnească în locul lui.
Consolidarea dinastiei lui Omri: regele Ahab
29Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească peste Israel în al treizeci și optulea an al lui Asa, regele lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a domnit timp de douăzeci și doi de ani peste Israel, în Samaria.30Ahab, fiul lui Omri, a făcut mai mult rău în ochii DOMNULUI decât toți cei care au fost înainte de el.31Și, ca și cum ar fi fost puțin lucru să trăiască în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, el și‑a mai luat‑o de soție și pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele sidonienilor, i‑a slujit lui BAAL[2] și i s‑a închinat.32El a așezat un altar pentru BAAL în templul lui BAAL, pe care‑l zidise în Samaria33și a făcut un stâlp al AȘEREI[3]. Ahab a făcut mai mult rău decât toți regii lui Israel care au fost înainte de el, mâniindu‑L pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel.34În timpul lui, Hiel betelitul a rezidit Ierihonul. I‑a pus temeliile cu prețul lui Abiram, întâiul său născut, și i‑a ridicat porțile cu prețul lui Segub, fiul său cel mai tânăr, potrivit cuvântului rostit de DOMNUL prin Iosua, fiul lui Nun.