1Ein Wallfahrtslied.
Ich rief zum HERRN in meiner Bedrängnis
und er hat mich erhört. (Jon 2,3)2HERR, rette doch mein Leben vor lügnerischen Lippen
und vor der falschen Zunge! (Ps 12,3; Sir 51,2)3Was soll er dir geben /
und was dir noch antun,
du falsche Zunge?4Scharfe Pfeile eines Kriegers
und glühende Kohlen vom Ginsterstrauch. (Ps 140,11)5Weh mir, dass ich als Fremder leben muss in Meschech,
dass ich wohnen muss bei den Zelten von Kedar!6Ich muss schon allzu lange wohnen
bei denen, die den Frieden hassen. (Ps 35,20; Ps 140,3)7Ich bin Frieden;
doch ich brauche nur zu reden, sind sie für Krieg. (Röm 12,18)
1În strâmtorarea mea strig către DOMNUL, și El îmi răspunde.[1] (Ps 135,1)2DOAMNE, scapă‑mi sufletul de buzele mincinoase și de limba înșelătoare!3Ce‑ți va da El ție, ce‑ți va aduce El, limbă înșelătoare?4Săgețile ascuțite ale unui viteaz, cu cărbuni de verigel[2]. (Hi 30,4)5Vai de mine, căci locuiesc la Meșek, sălășluiesc în corturile din Chedar!6Mult mi‑a mai locuit sufletul împreună cu cei ce urăsc pacea!7Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu, ei sunt pentru război.