1To the choirmaster: according to The Gittith.[1] Of Asaph. Sing aloud to God our strength; shout for joy to the God of Jacob! (De 32:43; Ps 8:1; Ps 50:1; Ps 66:1; Ps 84:1)2Raise a song; sound the tambourine, the sweet lyre with the harp. (Ex 15:20; Ps 71:22)3Blow the trumpet at the new moon, at the full moon, on our feast day. (Le 23:24; Nu 10:10; Nu 29:1)4For it is a statute for Israel, a rule[2] of the God of Jacob.5He made it a decree in Joseph when he went out over[3] the land of Egypt. I hear a language I had not known: (Ex 11:4; De 28:49; Ps 77:15; Ps 78:5; Ps 78:67; Ps 80:1; Ps 114:1; Ps 122:4; Jer 5:15)6“I relieved your[4] shoulder of the burden; your hands were freed from the basket. (Ex 1:11; Isa 9:4; Isa 10:27)7In distress you called, and I delivered you; I answered you in the secret place of thunder; I tested you at the waters of Meribah. (Ex 2:23; Ex 14:10; Ex 17:7; Ex 19:19; Nu 20:13; Ps 18:11; Ps 50:15)8Hear, O my people, while I admonish you! O Israel, if you would but listen to me! (Ps 50:7)9There shall be no strange god among you; you shall not bow down to a foreign god. (Ex 20:3; De 32:12; Ps 44:20; Isa 43:12)10I am the Lord your God, who brought you up out of the land of Egypt. Open your mouth wide, and I will fill it. (Ex 20:2; Ps 37:3)11“But my people did not listen to my voice; Israel would not submit to me. (Ex 32:1; De 32:15; De 32:18; Pr 1:25; Pr 1:30)12So I gave them over to their stubborn hearts, to follow their own counsels. (De 29:19; Job 8:4; Ps 106:43; Jer 7:24; Mic 6:16; Ac 7:42; Ac 14:16; Ro 1:24; Ro 1:26)13Oh, that my people would listen to me, that Israel would walk in my ways! (De 5:29; De 5:33; De 32:29; Isa 48:18)14I would soon subdue their enemies and turn my hand against their foes. (Am 1:8)15Those who hate the Lord would cringe toward him, and their fate would last forever. (Ps 18:44)16But he would feed you[5] with the finest of the wheat, and with honey from the rock I would satisfy you.” (De 32:13; De 32:14; Job 29:6; Ps 147:14; Eze 16:19)
1Strigați de bucurie către Dumnezeu, Tăria noastră! Strigați de veselie către Dumnezeul lui Iacov![1] (Ps 8:1)2Înălțați o cântare, sunați din tamburine, din lira cea plăcută și din harfă[2].3Suflați din trâmbiță[3] la lună nouă[4], la lună plină, în ziua sărbătorii noastre. (Nu 28:11; Ps 47:5)4Căci aceasta este o hotărâre pentru Israel, o judecată din partea Dumnezeului lui Iacov.5Mărturia aceasta i‑a dat‑o lui Iosif, când a ieșit împotriva țării Egiptului. Atunci am auzit un glas pe care nu‑l cunoșteam:6„I‑am îndepărtat povara de pe umăr, mâinile lui nu mai țin coșul.7La necaz ai strigat, iar Eu te‑am salvat; ți‑am răspuns de lângă locul tainic al tunetului, te‑am încercat la apele Meriba. Selah8Ascultă, poporul Meu, și te voi sfătui! O, Israel, de M‑ai asculta!9Să nu se găsească la tine niciun dumnezeu străin! Să nu te închini niciunui zeu!10Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tău! Eu te‑am adus din țara Egiptului! Deschide‑ți gura și ți‑o voi umple!11Dar poporul Meu n‑a ascultat de glasul Meu, Israel nu M‑a dorit.12Atunci i‑am lăsat în voia inimii lor încăpățânate; au trăit după propriile lor sfaturi.13O, dacă M‑ar asculta poporul Meu, dacă ar umbla Israel pe căile Mele!14Imediat i‑aș supune pe dușmanii săi și Mi‑aș întoarce mâna împotriva vrăjmașilor săi.15Cei ce‑L urăsc pe DOMNUL ar da înapoi în fața Lui. Fie‑le pedeapsa[5] pe vecie!16Pe Israel însă l‑aș hrăni cu cel mai bun grâu și l‑aș sătura cu miere din stâncă!“